Zona euro explică cum se va salva prin fondul de salvare european
0Eurogrupul format din miniștri de finanțe ai zonei euro a prezentat luni seară (7 noiembrie) modul de funcționare al fondului de salvare european, instrumentul financiar menit să oprească răspândirea crizei datoriilor suverane, a cărui capacitate liderii zonei euro au decis să ajungă la 1,000 de miliarde de euro.
Cele două modalități de mărire a fondului de salvare european, așa-numita Facilitate pentru Stabilitate Financiară (FESF) au fost prezentate în detaliu luni seară de președintele FESF, Klaus Regling. Fondul de salvare va putea fi mărit fie prin sporirea creditului acordat obigațiunilor suverane, ceea ce ar înlătura fricile investitorilor și piețelor privind lichiditatățile deținute de un stat membru, fie prin crearea unui fond de co-investiție, prin participarea simultană a sectorului public și privat. Cele două opțiuni pot fi folosite împreună, a spus Regling, însă poate de decidem să folosim doar una dintre ele. Regling a mai spus că se așteaptă ca noul modul de funcționare al FESF să fie aplicat în decembrie 2011.
Urmărește pe Adevărul Europa cum funcționează FESF în detaliu
"Propunerile de a mări capacitatea FESF sunt destul de bune, dar va dura timp până când se va putea implementa în practică, până atunci BCE va putea să joace un rol. Și chiar și când va fi implementat, trebuie sa fie testat mai întâi, deci BCE își va asuma între timp rolul de plasă de siguranță imediată," a spus ministrul de finanțe irlandez Michael Noonan. "Problemele pe care Irlanda le-a avut la o scaraă mai mică acum se manifestă în alte economii, mai mari, la o scară mult mai mare," a mai spus Noonan.
Așteptările de această întâlnire a miniștrilor de finanțe au fost ca aceștia să ofere mai multe detalii privind pachetul de salvare al zonei euro convenit în urmă cu două săptămâni de liderii europeni.
În timpul lungilor negocieri cu reprezentanți ai băncilor veniți special pentru summitul din 26 octombrie de la Bruxelles, băncile private au acceptat să șteargă 50% din valoarea obligațiunilor elene care fac parte din datoria Greciei. "Am făcut o singură ofertă băncilor, o ofertă foarte specifică și a fost și ultima noastră ofertă," a spus cu hotărâre Merkel. Liderii UE mai conveniseră acum două săptămâni asupra recapitalizării băncilor europene și măririi capacității FESF la 1,000 de miliarde de euro. Aceste instrumente ofereau soluția salvatoare pentru economiile din zona euro, dar niciunul dintre ele nu era explicat în detaliu.
"Propunerile de a mări capacitatea FESF sunt destul de bune, dar va dura timp până când se va putea implementa în practică, până atunci Banca Centrală Europeană (BCE) va putea să joace un rol. Și chiar și când va fi implementat, trebuie sa fie testat mai întâi, deci BCE își va asuma între timp rolul de plasă de siguranță imediată," a spus ministrul de finanțe irlandez Michael Noonan. "Problemele pe care Irlanda le-a avut la o scaraă mai mică acum se manifestă în alte economii, mai mari, la o scară mult mai mare," a mai spus Noonan.
Noul președinte al BCE, Mario Draghi, a refuzat să facă orice comentariu înainte de a intra în discuții astăzi. Deși acesta a luat, în prima sa săptămână la cârma BCE, măsuri care să ajute statele din zona euro afectate de criza datoriilor, acesta a spus că măsurile sunt temporare, "din cauza incertitudinii" de pe piețe și că "este foarte posibil să fie revizuite", avertizând că rolul BCE în criza datoriilor suverane este limitat.
BCE a fost însă obligată să cumpere din nou obligațiuni de pe piețele secundare din Italia, după ce premierul grec George Papandreou și-a anunțat decizia (acum anulată) de a organiza un referedum privind acceptarea următoarei tranșe de ajutor financiar internațional. Statele membre nu se pot însă baza pe BCE pentru a evita căderea în faliment sau deteriorarea situației economice. Conform analiștilor, BCE nu este răspunsul la problemă.
"Nu se poate rezolva așa rapid problema. Răspunsul la criză se află în detalii, mai ales în detaliile privind FESF, având în vedere situația economică din Italia și Spania. În Italia, având în vedere structura și mărimea mai mare a economiei, nu se va putea folosi același medicament ca în Irlanda și Portugalia - va fi nevoie de alte instrumente, de o asigurare mai solidă," a spus Janis Emmanouilidis, expert în afaceri europene și analist politic pentru think-tankul European Policy Centre din Bruxelles. "Nu există o baghetă magică pentru ce se întâmplă, singura soluție este să navigăm prin criză, construind soluția bucată cu bucată," a adăugat acesta.