Zece zile care au zguduit Ucraina. Presa americană ia pulsul evenimentelor în capitala Kiev

Kievul a fost nevoit să se adapteze pe parcursul celor trei ani de război pe scară largă declanșat de Rusia, absorbind șocul amenințărilor existențiale și integrându-le în rutina zilnică. Dar chiar și pentru un oraș obișnuit cu ostilitățile, ultimele 10 zile au fost tulburătoare, relatează Bloomberg.

Ucraina se resimte în timp ce traversează o perioadă de schimbări bruște în atitudinea Statelor Unite sub președintele Donald Trump, care s-au transformat din cel mai ferm aliat în ceea ce unii percep acum ca pe un lider cu un ton conciliant față de Moscova.

Diplomații străini din capitală s-au străduit să țină pasul: un târg prin care Kievul să predea controlul asupra resurselor naturale către SUA a devenit prilej pentru o ceartă publică la Casa Albă. După care a venit anunțul privind retragerea sprijinului american.

Pe câmpul de luptă aflat la aproximativ 600 de kilometri spre est, comandanții se gândesc deja cum vor face să lupte mai departe fără ajutorul militar și informațiile americane. Sentimentul predominant este că războiul intră într-o fază decisivă.

Schimbarea în poziția SUA este pe cât de dezastruoasă pentru Ucraina, pe atât de șocantă pentru aliații europeni care au încercat să umple golul. Dar starea de spirit este aproape sfidătoare la Kiev. Pe străzi sunt aliniate mașini, iar magazinele scumpe și restaurantele șic sunt pline; între timp, atacurile ucigașe ale Rusiei asupra țintelor civile continuă în toată țara - de data asta cu mai multă impunitate.

„Cel mai mare avantaj al nostru nu este că suntem cei mai curajoși, cei mai deștepți, ci este unul foarte simplu: nu avem alte opțiuni”, a declarat Mustafa Nayyem, ministru adjunct al infrastructurii până anul trecut, dintr-o cafenea din centrul orașului Kiev. „Firește că suntem stresați, bineînțeles că suntem supărați, dar nu cred că asta ne va doborî.”  

Ucrainenii s-au găsit în situații-limită și cu alte ocazii. La izbucnirea războiului, aliații occidentali le-au dat trei zile să reziste invaziei - atunci forțele ruse au ajuns foarte aproape de capitală, bombardând clădirile și turnul de televiziune din Kiev. Ulterior, s-au confruntat cu probleme legate de livrarea rachetelor antitanc americane Javelin. Mai recent, ajutorul militar american a fost amânat cu șase luni anul trecut, fiind blocat în Congres.

Dar puțini se așteptau ca aliații lor să fie cei care să mărească provocările și văd cum lațul se strânge, în timp ce căile de urmat sunt nesigure.

Ucraina simte deja că șuruburile se strâng în urma atacurilor administrației Trump. De la piese de schimb la oameni, „armata noastră are lipsuri în toate”, spune Pavlo Narojnîi, fondatorul Reactive Post, care furnizează armatei piese de schimb.

În centrul orașului Kiev, blocuri mari de beton și obstacole metalice antitanc sunt îngrămădite lângă arterele rutiere majore. Rămase de la începutul invaziei, sunt socotite necesare într-un oraș obișnuit să opună rezisteță.

„Cei care au rămas aici sunt nucleul dur”, a spus Narojnîi, arătând o fotografie veche alb-negru a străbunicului său, care a fost executat de ruși în 1937. „Am două opțiuni: să fiu deprimat, să beau vodcă cu prietenii mei”, a spus el. „Cealaltă opțiune este să lupt.”

Ucrainenii nu au vrut să creadă că SUA vor acționa în detrimentul lor, până când asta nu s-a petrecut realmente. Efectul a venit în cascadă.

Poate că președintele Volodimir Zelenski este aplaudat în Europa ca un erou, dar sentimentul la Kiev are o altă intensitate. Cu toate acestea, rata sa de aprobare a crescut; până și oponenții s-au strâns în jurul lui în urma acuzației lui Trump că prin atitudinea față de SUA, liderul ucrainean riscă al treilea război mondial, ceva ce i-a fost imputat anterior lui Vladimir Putin.

În cea mai recentă declarație îngrijorătoare, vineri, Trump s-a declarat încrezător că Putin dorește realmente un acord de pace și a comentat că îi este mai greu să negocieze cu Ucraina decât cu Rusia.

Între timp, războiul continuă. Săptămâna aceasta, patru civili au fost uciși și cel puțin 30 au fost răniți într-un atac cu rachetă asupra orașului Krivoi Rig, iar alți 16 civili, inclusiv un copil de 7 ani, au fost răniți într-un atac cu dronă asupra orașului Harkov.

În timp ce Zelenski se afla la Washington, erau introduse întreruperi de curent în unele zone ale țării din cauza infrastructurii deteriorate după ce Rusia a atacat cu 166 de drone Shahed, dintre care 90 au fost doborâte și 72 blocate.

Raidurile aeriene au loc de obicei noaptea, sirenele dând semnalul pentru adăpostire. Kievul, construit pe dealuri, are una dintre cele mai adânci stații de metrou din lume. La mai mult de 100 de metri sub pământ, este suficient de sigur pentru a oferi protecție aproape împotriva a orice lansează Rusia.

Aplicațiile pentru telefon emit avertismente de raid aerian de îndată ce este detectată apropierea unui proiectil. Detaliile despre tipul de armă folosită sunt postate pe chat-urile de pe Telegram: dacă este vorba de drone, oamenii sunt relativ relaxați – acestea pot fi doborâte cu ajutorul mitralierelor. Rachetele, în schimb, sunt cu totul altceva.

Informațiile americane sunt o componentă cheie a avertismentelor de raid aerian, întrucât SUA au capacitatea de a detecta avioane rusești care transportă rachete până în regiunea Mării Caspice. Ucraina are o jumătate de duzină de sisteme de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA pentru a doborî rachetele, acestea fiind folosite pentru a proteja orașele cu peste un milion de locuitori.

Este o chestiune de supoziție cât vor ține proviziile de rachete Patriot. Unii estimează că se vor epuiza în șase luni și se face totul pentru a le economisi.

Deși realitatea e sumbră, viața continuă la Kiev. Statisticile nu sunt disponibile cu ușurință, dar dovezile anecdotice sugerează că are loc un boom de consum. În lipsa oportunităților de investiții și a banilor blocați în țară, cei care au mijloace financiare cumpără mașini, apartamente și terenuri. Ucrainenii cheltuiesc de parcă nu ar exista ziua de mâine.

Speculațiile privind o nouă taxă auto anul trecut au stimulat vânzările de modele de ultimă generație: mașinile de teren BMW și Mercedes sunt populare. Un SUV Rolls Royce – care are un preț de vânzare cu amănuntul de peste 400.000 de dolari – era parcat în fața unui hotel din centrul orașului într-o dimineață, săptămâna trecută. Pe geamul din spate, scris în chirilice, era numele proprietarului și profesia sa: „Chirurg plastician”.

Oameni bine îmbrăcați defilează de-a lungul bulevardului Khreschatyk pe lângă magazinele aglomerate. Lucrătorii care livrează mâncare pe biciclete electrice traversează orașul, în timp ce supermarketurile din centru nu doar că pline, ci se laudă cu stocuri abundente de produse internaționale care ar face de rușine majoritatea echivalentelor germane sau britanice.

Un rezident care s-a întors la Kiev dintr-o călătorie de afaceri la Varșovia a descris voința încăpățânată de a prospera.

Originară din Donbasul estic, pe teritoriul revendicat de Rusia, Ina a locuit în Bucea, la nord de Kiev, acum oraș-simbol al crimelor de război ale Rusiei, înainte de a se muta în capitală. Acolo, biroul ei de la o multinațională americană a fost lovit de o rachetă rusă. „L-am reconstrui”, a spus ea.

Ucrainenii reușesc să ia lucrurile ușor, uneori. Oamenii glumesc despre efectele secundare ale bruiajului militar folosit pentru a dezactiva dronele. Unui iPhone i-a fost schimbat fusul orar peste noapte, determinând proprietarul să ajungă cu o oră mai devreme la muncă. La urma urmei, Kievul a fost casa lui Mihail Bulgakov, autorul romanului fantastico-absurd Maestrul și Margarita.

Pe de altă parte, semnele că este vorba de capitala unei țări aflate în război nu pot fi trecute cu vederea.

Anunțuri de recrutare pentru anumite unități sunt peste tot - se pot vedea pe panouri publicitare de înălțimea unui bloc, pe afișe și pe ecrane digitale uriașe. Există inclusiv un cort gara principală. Kievului i-a fost mai greu să convingă oameni să se alăture în ultimele șase luni, pe măsură ce discuțiile despre înțelegerea rapidă intenționată de Trump au luat amploare.

Generatoarele din exteriorul clădirilor pornesc în cazul în care se întrerupe curentul. Sacii de nisip sunt stivuiți lângă monumente naționale, care amintesc de Londra din cel de-al Doilea Război Mondial. Soldații în uniformă care s-au întors de pe front pentru odihnă și recuperare, ies la plimbare cu familiile, prietenii, prietenele.

Există o interdicție de circulație între miezul nopții și ora 5 dimineața astfel că barurile și restaurantele se închid la ora 22:00 pentru a permite clienților să ajungă la timp casă. Taxiurile sunt rare după această oră, reticente în a traversa râul Nipru până în cartierele de cămine de teama să nu rămână blocați de cealaltă parte.

Totul maschează o societate aflată sub un stres uriaș. În afară de PTSD printre soldați, există sentimentul de vinovăție printre cei care nu servesc și resentimente față de cei care au părăsit țara.

Medicii raportează cazuri de copii de până în 10 ani care au albit. Într-o stație de metrou, un bărbat în vârstă împărțea pliante cu oferte de consiliere de sănătate mintală: „Depresia poate fi vindecată!” Guvernul desfășoară campanii pe rețelele sociale pentru a încuraja oamenii să fie binevoitori față de semeni în magazine și restaurante, întrucât printre ei pot fi oameni care au pierdut pe cineva sau care au persoane dragi pe front.

Într-un colț al Pieței Maidan, centrul protestelor care au răsturnat conducerea pro-rusă a Ucrainei în 2013/14, a devenit un altar improvizat pentru cei căzuți.

În afara catedralei Sfântului Arhanghel Mihail, sfântul patron al Kievului, un flux constant de oameni traversează piața pentru a intra aici. Familii îmbrăcate în negru trec cu flori pe lângă zidul martirilor pentru a participa la înmormântarea unui tată, frate sau fiu.

Ticăitul unui ceas anunță un minut de reculegere în fiecare zi la ora 9 dimineața pentru luptătorii ucraineni căzuți. Oamenii se opresc atenți, alții sunt gânditori. O voce exclamă: „Slava Ucraina!” (Glorie Ucrainei).