Viziunea lui Trump cu privire la securitatea Arcticii versus cea a Europei. De unde izvorăsc principalele divergențe

Trupe de elită din cadrul Marinei Regale a Marii Britanii se antrenează în Norvegia pentru un posibil conflict cu Rusia, în timp ce atenția SUA este captată de Groenlanda, insula arctică pe care doresc să dețină în emisfera lor, relatează Politico.

Programul de antrenament în condiții extreme al infanteriștilor marini britanici are loc la Camp Viking, în Skjold, nordul Norvegiei și este o tradiție din Războiul Rece.

Acesta presupune campare în munți la temperaturi de -20 de grade și se încheie cu, sărituri în gheaţă, rostogoliri în zăpadă, un pahar de rom şi un toast pentru regele Charles al III-lea.

Baza britanică de aici este nouă și în plină expansiune. Deschisă în  2023, după invazia rusă la scară largă în Ucraina, este așteptată să atingă un număr de 1.500 de membri în această primăvară și 2.000 anul viitor.

Ministrul de externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, a declarat pentru Politico că Londra va dubla numărul pușcașilor marini din Norvegia în următorii trei ani.

Exercițiile corespund misiunilor pe care trupele le-ar îndeplini în eventualitatea activării Articolul 5 al NATO privind apărarea colectivă și sunt o reflectare a realității că „nu mai trăim în condiții în pace”, potrivit avertismentului generalul de brigadă Jaimie Norman, comandantul Forțelor de Comando din Marea Britanie.

În paralel, la celălalt pol al Arcticii, președintele american Donald Trump creează alt gen de tensiuni insistând pentru aproprierea Groenlandei.

Riscurile ce conectează cele două regiuni — cu rute de transport maritim mai aglomerate ca niciodată din cauza navelor rusești și chinezești, pe măsură ce calotele glaciare se topesc — sunt similare, deși acestea s-ar putea spune că acestea sunt imediate mai degrabă pentru Groenlanda decât pentru Norvegia.

Așa se poate explica reacția de frustrare a ministrului norvegian de externe Espen Barth Eide, care atunci când s-a întâlnit cu omologul său britanic, a deplâns faptul că nu se pot concentra mai mult pe Ucraina și „mai puțin pe alte lucruri”.

Problema securității regiunii arctice

Dar insistența lui Trump de a deține Groenlanda nu le-a dat de ales, notează Politico.

De aici propunerea înființării Santinelei Arctice, o cooperare militară ce își propune contracararea amenințărilor rusești - asigurându-l în același timp pe Trump de angajamentul Europei față de securitatea în regiune.

Rutele din nordul Europei au înregistrat o creștere a numărului de flote din umbră care transportă petrol sancționat, dar și sabotaje suspectate ale cablurilor de comunicații.

Ministrul de externe britanic a făcut aceste declarații în contextul întâlnirii recente între vicepreședintele american JD Vance și oficiali danezi și groenlandezi la Casa Albă, pe fondul tensiunilor crescânde legate de intenția exprimată vocal de Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei.

„Securitatea Arcticii este conectată”, a spus ea, exemplificând pericolele reprezentate de flota nordică a Rusiei, flota din umbră, petrolierele, activele nemilitare, navele spion și posibile acte de sabota asupra cablurilor submarine. 

„Uitați-vă la harta Arcticii și unde sunt canalele maritime....O parte din amenințarea rusească se manifestă prin Flota Nordică și se extinde în Atlantic. Aceasta este o amenințare transatlantică. Este o problemă care pur și simplu nu permite revenirea pur și simplu la apărarea Europei pe cont propriu”, a subliniat Cooper legat de faptul că apărarea Arcticii nu poate fi separată, impactul fiind resimțit peste tot.

Eide, omologul său norvegian, a subliniat la rândul său, amenințările imediate,

„Chiar la est de granița noastră de est, se află Peninsula Kola și Murmansk. Această regiune are cel mai mare conglomerat de arme nucleare din lume - și, în special, capacitatea de a doua lovitură a Rusiei se află acolo. Au nevoie de acces la oceanele deschise și, într-o situație de război, nu vrem ca ei să aibă acest acces.”

El a adăugat: „Dacă va exista o criză, această zonă va deveni imediat un centru de greutate din cauza importanței capacităților nucleare ale Rusiei, a bazei de submarine și așa mai departe. Se va trece de la o tensiune scăzută la a ne trezi în plină criză într-un timp foarte scurt. De aceea trebuie să planificăm întăriri rapide, o intensificare rapidă a forțelor și, de asemenea, să asigurăm o prezență constantă a presiunii militare în această zonă.” 

Rachel Ellehuus, directoarea generală a think tank-ului independent pentru afaceri externe RUSI și fosta reprezentantă a SUA la NATO, a comentat, în contextul tensiunilor legate de Groenlanda: „Singura voce care a tăcut destul de mult este cea a NATO. Este destul de ciudat că Mark Rutte nu a emis o declarație prin care să își exprime solidaritatea cu Danemarca și să sublinieze că orice preocupări legate de securitate pe care Statele Unite le-ar putea avea ar putea fi abordate în mod legitim prin intermediul alianței”.

Dincolo de planurile sale privind Groenlanda, președintele american a declarat recent că NATO „nu ar fi o forță eficientă sau un factor de descurajare” fără puterea militară americană și a spus că nu are nevoie de dreptul internațional pentru a lua o decizie pe care o consideră corectă.

Se află NATO în criză?

Marea Britanie și mulți dintre aliații săi sunt reticenți în a accepta orice de îndoială privind fisurile în cadrul alianței. Întrebată de POLITICO dacă NATO se află în criză, ministrul finlandez de externe, Elisa Valtonen, a insistat: „NATO este mai puternică decât a fost vreodată”.

Cooper a insistat la rândul ei NATO este „extrem de puternică” - iar cei care califică administrația Trump drept o forță destabilizatoare sunt prea simpliști. Ea a subliniat prezența lui Marco Rubio, un republican mai tradițional decât Trump, cu care europenii au considerat că este mai ușor să colaboreze decât cu președintele american, alături de eforturile depuse pentru garanțiile de securitate pentru Ucraina, colaborarea în domeniul informațiilor „Five Eyes” și planul pentru Gaza, o mare parte din acesta fiind condus de SUA.

„Desigur, toată lumea poate vedea că această administrație operează într-un mod diferit”, a spus ea, dar „în fiecare discuție pe care am avut-o cu... Rubio, a existat întotdeauna un angajament foarte puternic față de NATO.” 

Însă un oficial britanic, neautorizat să vorbească public, a declarat că există trei școli de gândire cu privire la comentariile lui Trump despre Groenlanda. Prima este obiectivul declarat al președintelui și anume îngrijorarea față de amenințările la adresa securității Arcticii; a doua este faptul că SUA caută în insulă oportunități de afaceri, iar a treia ideea că vrea efectiv să o dețină, pentru a face pur și simplu  „America mai mare”.