VIDEO Alegeri parlamentare în Germania: Merkel spune că va guverna alături de liberali

Alegătorii germani au votat astăzi la alegerile parlamentare. Aproximativ 62,2 milioane de alegători au fost chemaţi să voteze membrii Bundestagului până la ora 19.00, aceştia urmând apoi să desemneze şeful Guvernului. Potrivit primelor rezultate ale sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, Angela Merkel va fi în continuare cancelar şi îşi poate schimba partenerul de guvernare, cooptând liberalii.

Citiţi şi:

• Merkel a pierdut duelul televizat cu Steinmeier
• Politicienii germani evită politica online
• Al-Qaida ameninţă Germania

Update 21.40: Merkel anunţă că va guverna Germania împreună cu liberalii
    
Cancelarul Angela Merkel a revendicat victoria în alegerile legislative, anunţând că va guverna Germania împreună cu liberalii din FDP, relatează AFP.

"Am reuşit să obţinem o majoritate solidă, pentru a forma un nou guvern al CDU/CSU şi FDP, şi este un lucru bun", a declarat dna Merkel de la cartierul general al partidului său din Berlin. 'Vreau să fiu cancelarul tuturor germanilor pentru a îmbunătăţi stare naţiunii noastre", a subliniat ea.

Update 20.40 Social-democraţii recunosc victoria lui Merkel
    
Liderul SPD, Frank-Walter Steinmeier, a recunoscut că Angela Merkel, conservatoare, şi aliaţii ei liberali au câştigat alegerile legislative de astăzi.

''În stadiul actual, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU), ramura bavareză a CDU, conduse de Merkel/ au obţinut o majoritate şi pot forma un guvern'', a declarat Steinmeier după publicarea primelor estimări, relatează Agerpres.

''Este o înfrângere amară'', a adăugat el, în timp ce partidul său a înregistrat cel mai mic scor de după război.

''Un nou rol ne aşteaptă, cel al opoziţiei'', a declarat Steinmeier, care, în ultimii patru ani, a deţinut funcţia de ministru de externe în guvernul de ''mare coaliţie'' format de CDU/CSU şi SPD.

Update 19.25 Merkel va mai primi un mandat de premier - primele sondaje

Angela Merkel va fi în continuare cancelar şi îşi poate schimba partenerul de guvernare, cooptând liberalii, aşa cum dorea, potrivit primelor rezultate ale sondajelor efectuate la ieşirea de la urne,  informează AFP.

Conservatorii lui Merkel au o majoritate confortabilă de locuri în Bundestag, între 320 şi 324 dintr-un total de 598, potrivit exit-poll-urilor prezentate de canalele publice de televiziune ARD şi ZDF.

Conservatorii conduşi de Merkel - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU), ramura bavareză a CDU - au obţinut 33,5 % dintre sufragii, potrivit postului ARD, şi 33,4 % conform ZDF.

Partidul Liber-Democrat (FDP), liberalii, contabilizează între 14,6 şi 14,8 % dintre voturi, cel mai bun rezultat pe care l-au atins vreodată. Acest scenariu le-ar oferi celor două partide, care doresc să guverneze împreună, o majoritate confortabilă de 320 până la 323 de fotolii în Bundestag.

Partidul Social-Democrat (SPD) ar suferi însă o înfrângere fără precedent de la cel de-al doilea război mondial şi scade la 22,7-23,3 %, potrivit estimărilor.

 Update 18.00: Germanii nu se înghesuie să voteze Până la ora 13.00 (14.00, ora României), rata participării la alegerile legislative era de 36,1 %, respectiv cu cinci puncte mai puţin decât la scrutinul din 2005 la aceeaşi oră, relatează AFP.

Parlamentul german va fi dominat de cinci partide din cele 29 înscrise în cursa electorala: Uniunea Creştin-Democrată (CDU, conservatorii) a cancelarului Angela Merkel, social-democraţii (SPD) ministrului de externe Frank-Walter Steinmeier, liberalii (FDP), Verzii şi extrema-stângă, Die Linke.

Merkel a îndemnat populaţia să voteze în favoarea taberei conservatoare, pentru a scoate rapid ţara din cea mai gravă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. "Este vorba despre a decide cum vom ieşi repede din criză. Suntem singurul partid din Germania care poate duce o politică economică rezonabilă şi de solidaritate cu cei mai slabi", a spus cancelarul, care vrea o alianţă de guvernare cu liberalii.

Frank-Walter Steinmeier a descris în culori întunecate o Germanie fără SPD la guvernare. În cazul victoriei unei coaliţii între creştin-democraţi şi liberali (CDU/FDP), "veţi asista la descreşteri nete în sistemul protecţiei sociale", a zis Steinmeier, care a mai prezis o deteriorare a protecţiei împotriva concedierilor, o anulare a salariilor minime stabilite în unele profesii şi generalizarea locurilor de muncă instabile, "ceea ce vrea să însemne mai puţine slujbe calificate şi şomaj mai mare".

În campania electorală, Merkel şi Steinmeier s-au întrecut în promisiuni. Dacă actualul cancelar a pus un accent deosebit pe reducerea de taxe, Steinmeier a susţinut reformele sociale, menite să micşoreze decalajul dintre bogaţii şi săracii germani. Merkel a promis reduceri de 15 miliarde de euro şi micşorarea impozitului minim pe venit. Spre deosebire de adversara sa, Steinmeier doreşte impunerea unui salariu minim pe economie şi crearea a patru milioane de noi locuri de muncă până în 2020, în domenii, precum energia obţinută din surse regenerabile sau sănătate. În dezbaterile din campanie, Steinmeier a reuşit să se distanţeze de adversara sa, criticându-i politicile, însă acest lucru nu a fost de ajuns.


Rezultate strânse în sondaje
    
Conform unui sondaj de opinie dat publicităţii vineri, rezultatul alegerilor din acest week-end din Germania va fi unul foarte strâns, alianţa de centru-dreapta preferată de cancelarul Angela Merkel situându-se la acelaşi nivel, în preferinţele electoratului, cu adversarii politici: CDU şi FDP adună 47 de procente, exact atât cât totalizează şi celelate trei partide majoritare.

Ce vor principalele partide politice germane?

Şomaj:

SPD vrea să creeze 4 milioane de locuri de muncă în servicii, energie regenerabilă sau cultură până în 2020. Verzii mizează pe un milion de locuri de muncă graţie unui "Green New Deal". Die Linke vrea să investească 100 de miliarde de euro pe an pentru a crea 2 milioane de locuri de muncă, dintre care trei sferturi în serviciile publice.

: FDP pledează pentru facilitarea concedierilor. Partidele de stânga vor generalizarea salariului minim (7,50 euro pe oră, Die Linke promite chiar că îl va ridica la 10 euro). Ajutorul de şomaj de lungă durată ar trebui ridicat de la 320 de euro la 420 de euro, spun Verzii, sau chiar la 500 de euro, în opinia Die Linke.

: CDU promite dublarea concediului parental de la 14 la 28 de luni, SPD vrea să îl facă de 16 luni. Toţi, cu excepţia CDU, vor să extindă la cuplurile de acelaşi sex avantajele fiscale ale cuplurilor căsătorite şi să le acorde dreptul la adopţie.

Fiscalitate

: SPD vrea scăderea ratei de bază aplicate pentru impozitarea pe venit la 10% faţă de 14% şi ridicarea pragului superior de la 42% la 47%. FDP vrea un barem de impozitare cu trei trepte: 10%, 25% şi 35%. CDU vrea scăderea ratei minimale la 12% şi ridicarea la 60.000 de euro a pragului pentru impozitarea minimală, faţă de 53.000 de euro în prezent. Verzii şi Die Linke vor să sporească scutirile de taxe pentru cele mai mici venituri şi să ridice impozitul pe veniturile cele mai mari la 45%, respectiv la 53%.

: CDU şi FDP nu vor să construiască noi centrale, ci să prelungească durata de viaţă a instalaţiilor existente, amânând data renunţării la energia nucleară, prevăzută pentru 2020. SPD ţine la respectarea acestei date, votată şi de Parlament la iniţiativa social-democraţilor, şi vrea să investească masiv în energii regenerabile. Verzii vor să oprească centralele nucleare cât mai curând posibil, la fel şi Die Linke.

: Numai Die Linke cere ca Germania să iasă din NATO şi să se retragă imediat din Afganistan. CDU şi SPD vor ca Guvernului de la Kabul să i se stabilească nişte obiective pentru a prelua din nou controlul asupra ţării şi a facilita astfel retragerea progresivă a trupelor străine.


Sistemul alegerilor legislative germane

• Fiecare dintre cei 62,2 milioane de alegători dispune de două voturi pentru Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, care alege cancelarul.
• Primul vot serveşte la alegerea prin sufragiu direct şi uninominal a câte unui deputat pentru fiecare dintre cele 299 de circumscripţie electorale. Jumătate din deputaţii din Bundestag sunt aleşi astfel.
• Cel de-al doilea vot determină raportul de forţe între partide şi provenienţa viitorului şef al Guvernului. Acesta este motivul pentru care se mai numeşte şi "Kanzlerstimme", votul cancelarului.
• Partidele nu trebuie să obţină 50% din voturi pentru a forma o majoritate, 48% pot fi suficiente, pentru că mandatele partidelor care nu depăşesc pragul electoral de 5% sunt redistribuite

Plusurile şi minusurile CDU-FSD

Germania a fost condusă în ultimii patru ani de o coaliţie între social-democraţi şi conservatori.

Realizări:

• Şomaj - numărul şomerilor a fost redus cu un milion în patru ani.
• Fiscalitate - creştere cu trei procente a TVA-ului, de la 16 la 19%, pentru a acoperi creşterea deficitului public.
• Criză mondială - guvernul a deblocat 500 de miliarde de euro pentru a susţine băncile aflate în dificultate şi peste 80 de miliarde de euro pentru a relansa economia "reală". Din această sumă, 5 miliarde au mers către foarte populara "primă de casare" ce a dinamizat vânzările de automobile. Cele două partide s-au mobilizat, de asemenea, pentru a găsi o companie care să preia şi să aducă garanţii publice pentru constructorul de automobile Opel.
• Pensii - a fost modificată vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani, pentru a face faţă îmbătrânirii populaţiei.
• Familie - într-o Germanie marcată de o rată foarte scăzută a natalităţii, unde femeilor le vine greu să împace maternitatea cu viaţa profesională, ampla coaliţie a instaurat un salariu parental pe durata a maxim 14 luni şi a investit masiv în construirea de creşe.

Eşecuri:

• Sănătate - coaliţia nu a reuşit să reformeze în profunzime sistemul asigurărilor de sănătate, unde există un deficit uriaş. În opinia a numeroşi comentatori, aceasta este cea mai mare nerealizare a coaliţiei.
• Salarii - SPD dorea un salariu minim generalizat, egal pentru toţi. Dreapta nu era de acord cu acest principiu. Prin urmare, s-a ajuns la un compromis: salarii minime în anumite ramuri profesionale, dar diferite de la o branşă la alta şi de la o regiune la alta.
• Finanţe Publice - la sfârşitul anului 2005, partenerii îşi anunţaseră intenţia de a ajunge la echilibru bugetar în 2010. În 2008, ţinta a fost aproape atinsă, dar după ce criza mondială şi-a făcut resimţite efectele, deficitul ar urma să atingă 6% anul viitor, adică de două ori mai mult decât limita impusă de UE prin aşa-numitele "criterii de la Maastricht".
• Economie - foarte dependentă de exporturi, Germania se numără printre statele industrializate cele mai afectate de criză. Recesiunea va atinge între 5 şi 6% anul acesta, un record neegalat din 1945. Totuşi, se observă o timidă reluare a creşterii economice începând din primăvară, adică puţin mai devreme decât se prognoza.