Vălul islamic poate fi interzis în țările UE. Decizie istorică a Curții de Justiție a Uniunii Europene
0Guvernele din întreaga Uniune Europeană pot interzice angajaților să poarte simboluri religioase, cum ar fi vălurile islamice, în interesul neutralității, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CURIA), cea mai înaltă instanță juridică a UE.
Totuși, curtea a subliniat că astfel de restricții trebuie aplicate în mod egal tuturor angajaților și să se încadreze în contextul juridic al fiecărui stat membru.
Decizia, publicată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, marți, arată că astfel de interdicții sunt permise pentru a impune un "mediu administrativ complet neutru".
Cu toate acestea, instanța a precizat că interdicțiile privind îmbrăcămintea sau simbolurile legate de convingerile filosofice sau religioase trebuie să fie aplicate uniform. "O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general și nediscriminatoriu tuturor angajaților acelei administrații și este limitată la ceea ce este strict necesar", a anunțat CURIA.
Tribunalul a fost solicitat să se pronunțe după ce o angajată musulmană din municipalitatea Ans, estul Belgiei, a fost informată că nu poate purta văl la locul de muncă. Documentele instanței au menționat că munca sa implica un contact redus cu publicul.
Curând după aceea, municipalitatea și-a modificat termenii de angajare pentru a solicita tuturor angajaților să respecte strict neutralitatea. Angajata a depus o plângere la un tribunal local, descriind interdicția ca fiind discriminatorie și exprimându-și îngrijorarea că dreptul ei la libertatea religiei a fost încălcat.
Instanța a remarcat că, deși semnele evidente de convingere religioasă erau interzise, mai multe fotografii prezentate de reclamantă au arătat clar că "semnele discrete de convingere erau tolerate".
Aceste simboluri includeau purtarea de cercei cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantului pentru The Guardian.
Regula „poate fi justificată printr-un scop legitim”
Instanța s-a adresat UE, solicitând Curții de Justiție să evalueze dacă regula neutralității era discriminatorie.
Într-o decizie care este valabilă pentru birourile sectorului public din întreaga UE, instanța cu sediul în Luxemburg a declarat că o politică de strictă neutralitate "poate fi considerată ca fiind justificată obiectiv printr-un scop legitim".
Cu toate acestea, a remarcat că și inversul este valabil: administrațiile publice ar putea fi justificate în a permite angajaților să poarte semne vizibile de convingere, fie religioase, fie filosofice, într-un mod general și nediscriminatoriu.
Instanțele naționale aveau o "marjă de discreție", a adăugat aceasta, permițându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului și neutralitatea serviciului public. "Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie urmărit într-un mod consecvent și sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l realiza trebuie să fie limitate la ceea ce este strict necesar", a declarat aceasta.
Sibylle Gioe, avocata care o reprezintă pe angajata din Belgia, a subliniat ambiguitatea deciziei instanței. "Legislația Uniunii Europene nu optează pentru o soluție în detrimentul alteia", a declarat ea. "Și mă așteptam la așa ceva."
Știrea despre decizie a stârnit îngrijorări în unele cercuri. Femyso, o rețea paneuropeană care reprezintă mai mult de 30 de organizații de tineret și studenți musulmani, a descris decizia ca încălcând potențial libertatea de religie și de exprimare.
Organizațiile pentru drepturile omului reacționează
"Deși sunt înfășurate în neutralitate, interdicțiile privind simbolurile religioase vizează în mod invariabil vălul", a declarat organizația, citând un document din 2022 al Open Society Foundations care argumenta că aceste interdicții se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică ca fiind incompatibilă cu neutralitatea.
Decizia ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane într-un moment în care islamofobia este în creștere, a adăugat aceasta, adăugând: "Femeile musulmane se confruntă deja cu discriminarea pe mai multe motive, iar o astfel de decizie riscă să legitimeze îndepărtarea lor din viața publică."
Organizația a cerut "incluziune la locul de muncă, unde indivizii de toate credințele pot participa pe deplin fără teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani".
Decizia de marți a reiterat mai multe hotărâri emise anterior de aceeași instanță. În 2021, s-a decis că angajatorii din sectorul privat pot limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filosofice atunci când există o "nevoie reală" de a "prezenta o imagine neutră către clienți sau de a preveni dispute sociale".
Un an mai târziu, instanța a declarat că astfel de interdicții nu constituie "discriminare directă" atâta timp cât sunt aplicate în mod egal tuturor angajaților.
Printre cei care au criticat decizia din 2021 a fost Human Rights Watch. "Femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credința lor și locurile lor de muncă", a declarat Hillary Margolis, din cadrul organizației, într-un comunicat de presă la momentul respectiv.
Astfel de restricții, a spus ea, se concentrează adesea pe femeile musulmane care poartă văluri sau burci și se bazează pe o logică defectuoasă potrivit căreia „obiecțiile unui client cu privire la angajații care poartă îmbrăcăminte religioasă pot învinge legitim drepturile angajaților."