UPDATE Austria vrea embargo pe arme pentru Rusia. Statele UE divizate în privinţa sancţiunilor

Mai mulţi miniştri de Externe ai statelor UE au cerut marţi, înaintea reuniunii de la Bruxelles, aplicarea unui embargo al armelor pentru Federaţia Rusă, după ce acţiunile Moscovei din ultimele cinci luni au condus la tragedia aviatică de la 17 iulie, când un avion Malaysia Airlines cu 298 de pasageri la bord a fost doborât de o rachetă rusească.

UPDATE 17.05 Uniunea Europeană va pregăti sancţiuni ţintite vizând Rusia în domeniile tehnologiei şi apărării, în urma prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina, a anunţat marţi ministrul austriac de Externe, relatează AFP.

„Comisia va fi mandatată să pregătească sancţiuni ţintite în sectoarele tehnologiilor-cheie şi militare", a declarat ministrul Sebastian Kurz în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles.

Şeful diplomaţiei austriece, tânărul Sebastian Kurz, a declarat că ţara sa doreşte ca Uniunea Europeană să interzică exporturile de armament către Rusia, afirmând că se aşteaptă la susţinerea omologilor săi. „Am înaintat această propunere în februarie, sper că va exista o majoritate acum“, a mai spus Kurz, ministrul de numai 27 de ani al Austriei.

Philip Hammond, noul ministrul de Externe al Regatului Unit, a declarat că va lua în considerare şi impunerea unui embargo al armelor, asupra Rusiei, în cadrul reuniunii în curs de la Bruxelles, unde oficialii cancelariilor europene discută sancţiunile împotriva Moscovei.

Linas Linkevicius, şeful diplomaţiei lituaniene, critică dur poziţia Rusiei, susţinând că această ţară trebuie tratată asemenea unui „grup terorist“, din moment ce doborârea unui avion de linie cu aproape 300 de oameni la bord este un „atentat terorist“. Oficialul din statul baltic susţine aplicarea unui embargou.

Uniunea Europeană este pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, care ar putea viza în special tehnologiile ce pot fi folosite în scopuri militare, declarase luni premierul britanic, David Cameron.

În urma prăbuşirii avionului MH17, Marea Britanie, Franţa şi Germania au avertizat că noi sancţiuni ar putea fi adoptate marţi, la Bruxelles, de miniştrii Afacerilor Externe, dacă preşedintele Vladimir Putin nu obţine de la separatiştii proruşi din Ucraina un acces „liber şi total" la locul catastrofei.

„UE va fi pregătită să ia măsuri suplimentare, în noi domenii, în special cel al bunurilor industriale sofisticate ce pot avea o dublă întrebuinţare, mai ales în scopuri de apărare", a declarat David Cameron pentru Sky News, deşi în timpul primăverii, oficialul britanic se opunea categoric sancţiunilor economice.

„Statele UE trebuie să arate o reală determinare şi o adevărată solidaritate pentru a trimite acest mesj Rusiei", a declarat David Cameron, care a discutat duminică şi cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

Europenii au impus deja sancţiuni Rusiei după anexarea Crimeei în martie. UE a stabilit o listă cu 72 de persoane vizate de o interdicţie de a pătrunde pe teritoriul european şi de blocarea averilor. UE a mai făcut un pas vineri, extinzând baza juridică ce permite înscrierea mai multor entităţi pe listă.

Statele UE sunt divizate privind amploarea şi severitatea sancţiunilor, în măsura în care anumite state membre, precum Italia şi Germania, au relaţii economice foarte strânse cu Moscova.

„Toată lumea poate vedea că dacă le dai separatiştilor sisteme de armament avansate, poate duce la o catastrofă precum cea care s-a produs", a adăugat Cameron.

Vicepremierul britanic Nick Clegg a apreciat la rândul său că este vremea să se treacă la sancţiuni economice de anvergură în anumite sectoare, o etapă cunoscută la Bruxelles drept „faza trei".

„Credem că a venit momentul să înăsprim sancţiunile şi exact asta vom încerca să obţinem la reuniunile UE de săptămâna aceasta", a precizat el.

De cealaltă parte, Germania rămâne reţinută în privinţa sancţiunilor asupra Rusiei, după ce ministrul de Externe de la Berlin, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că ţara sa „vrea o soluţie politică şi diplomatică pentru descaladarea situaţiei“. 

Nici Franţa nu se arată prea încântată de extinderea sancţiunilor, din moment ce compania Mistral continuă construcţia unor nave de război pentru Federaţia Rusă, în ciuda nenumatelor proteste.