Ungaria și aderarea Ucrainei la UE, între consultările lui Orban și promisiunile unui challenger
0Ungaria ar trebui să decidă prin referendum dacă sprijină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană – este poziția exprimată recent de liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, o figură în ascensiune pe scena politică de la Budapesta, care și-a anunțat intenția de a-l înfrunta pe Viktor Orbán la alegerile din 2026.
Magyar, considerat deja principalul rival politic al premierului aflat la putere de peste un deceniu, a declarat că, odată ce condițiile exacte privind aderarea Ucrainei vor fi stabilite, va iniția un referendum obligatoriu, pentru a reda un minimum de transparență unei decizii care va marca fundamental viitorul Uniunii Europene.
Declarația sa vine în contrast puternic cu poziția lui Viktor Orbán, care s-a remarcat, inclusiv în plin război al Rusiei împotriva Ucrainei, drept cel mai prietenos lider european față de Moscova. Premierul ungar a blocat sau tergiversat în mod repetat pachetele de sprijin ale UE destinate Kievului și a afirmat public că aderarea Ucrainei la blocul comunitar ar „distruge” Ungaria – o retorică care l-a izolat treptat în rândul liderilor occidentali.
Totuși, realitatea socială pare mai nuanțată decât discursul oficial: un sondaj realizat de Institutul Republikon în aprilie indică faptul că o majoritate restrânsă a populației maghiare susține integrarea Ucrainei în UE.
Între timp, guvernul Orbán pregătește propria formă de „consultare națională” – o marcă înregistrată a regimului de la Budapesta, desfășurată prin chestionare cu formulări partizane și participare minimă, dar prezentate ulterior ca voință populară. Astfel de exerciții de imagine au mai avut loc, inclusiv în 2023, când alegătorii au fost întrebați dacă susțin un presupus plan al Bruxelles-ului de a crea „ghetouri de migranți” în Ungaria. Deși sub 20% dintre cetățeni au răspuns, 99% au spus „nu” – o cifră mai apropiată de demoscopia regimurilor autoritare decât de o societate pluralistă.
Péter Magyar mizează, în schimb, pe o reorientare completă a politicii externe a Ungariei. Într-un discurs adresat recent susținătorilor săi, acesta a promis o „resetare” a relațiilor internaționale ale țării și reintegrarea deplină în familia euro-atlantică:
„Ungaria va fi din nou un aliat NATO mândru și de încredere. Ungaria va fi din nou un membru cu drepturi depline al UE”, a declarat el, în antiteză directă cu poziționările ambigue ale guvernului actual.
În iulie 2024, Magyar a efectuat o vizită la Kiev, într-un gest simbolic menit să transmită un mesaj clar: o Ungarie post-Orbán ar putea reveni la consensul european privind sprijinul acordat Ucrainei.
Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după invazia rusă. A primit rapid statutul de candidat, iar discuțiile oficiale de aderare au început în iunie 2024. Liderii UE speră într-o integrare treptată până în 2030 – însă veto-ul Budapestei poate încetini sau chiar bloca acest parcurs, în funcție de cine va conduce Ungaria.