„Un moment dureros”. Fostul șef al NATO rememorează convorbirea în care Zelenski i-a cerut să închidă spațiul aerian al Ucrainei

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris în volumul său de memorii despre „momentul dureros” în care a refuzat apelul disperat al lui Volodimir Zelenski privind instituirea de către NATO a unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, în primele zile ale invaziei, când tancurile rusești se apropiau de Kiev, relatează The Times.

Stoltenberg a scris că Zelenski l-a sunat dintr-un buncăr și că s-a temut că aceea va fi ultima lor conversație, dar că a trebuit să-l refuze pentru a preveni o confruntare directă NATO-Rusia.

„Înțeleg să nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu sunt de acord. Dar vă rog să închideți spațiul aerian. Împiedicați avioanele, dronele și elicopterele rusești să zboare și să ne atace.

Știu că NATO poate face asta pentru că ați mai făcut-o.

NATO a închis spațiul aerian de deasupra Bosniei-Herțegovina în anii 1990 pentru a împiedica comiterea de atrocități. Iar aliații NATO, inclusiv Marea Britanie, au închis spațiul aerian  deasupra nordului Irakului pentru a-i proteja pe kurzi”, i-a spus președintele ucrainean.

Stoltenberg a povestit că i-a dat următorul răspuns lui Zelenski: „Înțeleg de ce ceri asta. Dar nu se va întâmpla, pentru că, dacă NATO va închide spațiul aerian al Ucrainei, primul lucru pe care ar trebui să-l facem este să distrugem sistemele rusești de apărare aeriană din Belarus și Rusia, deoarece nu am putea zbura în spațiul aerian ucrainean în timp ce rachete rusești de apărare aeriană vizează avioanele NATO.”

„Iar dacă un avion sau un elicopter rusesc se află aer, trebuie să-l doborâm iar atunci am fi în plin război între NATO și Rusia. Or nu suntem dispuși să facem asta.”

„Îmi amintesc că a fost extrem de dureros să închei acea convorbire telefonică, conștient fiind că viața lui era în pericol”, a adăugat Stoltenberg.

Stoltenberg, în vârstă de 66 de ani, a condus NATO vreme de zece ani, între 2014- 2024, într-una dintre cele mai dificile perioade din istoria Alianței.

Invazia în Ucraina ar fi putut fi prevenită, e de părere fostul șef al NATO

Dacă NATO ar fi oferit mai mult sprijin militar Ucrainei atunci când Vladimir Putin a anexat Crimeea, a subliniat el, poare că invazia la scară largă, opt ani mai târziu, nu ar fi avut loc.

Stoltenberg a vorbit și despre o abordare „contradictorie” a NATO privind sprijinul pentru Ucraina.

„În dimineața zilei de 24 februarie, când a avut loc invazia la scară largă, toate națiunile s-au întâlnit la sediul NATO și s-au luat două decizii. Să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, ceea ce am și făcut. Cealaltă a fost să facem tot ce putem pentru a preveni escaladarea acestui război dincolo de Ucraina și izbucnirea unui război la scară largă între Rusia și NATO.”

„Firește, există un aspect contradictoriu al acestor două obiective, întrucât dacă singurul scop ar fi fost asigurarea victoriei Ucrainei, atunci am fi putut trimite trupe și forțe aeriene NATO și lupta pe câmpul de luptă. Nu am făcut asta pentru că nu doream un război la scară largă între Rusia și NATO. Așa că am trimis arme și muniții.”

„Continuăm să sprijinim Ucraina și i-am permis să riposteze, dar nu suntem dispuși să trimitem trupe NATO și să fim implicați direct în conflictul militar cu Rusia. Și cred în continuare că aceasta este abordarea corectă”, a subliniat el.

Cu toate acestea, el a admis că ajutorul a fost „prea puțin și prea târziu”. „Ucraina arată atât puterea, cât și slăbiciunea NATO”, a spus el. „Aliații NATO au oferit, de la invazia la scară largă, un sprijin militar fără precedent... fără de care Ucraina, cel mai probabil, nu ar fi putut să se apere așa cum a făcut-o.”

„Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că sprijinul nostru a venit prea târziu și prea puțin, deoarece din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a intrat în Donbas, în est, și până la invazia la scară largă din 2022, aliații NATO au oferit foarte puțin sprijin militar sau mult prea puțin, și aproape niciun fel ajutor letal, pentru că ne temeam că asta ar provoca Rusia să invadeze. Și totuși Rusia a invadat.”

„Dacă am fi oferit mai mult sprijin militar Ucrainei mai devreme, am fi putut preveni o invazie la scară largă, deoarece președintele Putin ar fi putut concluziona că era imposibil să invadeze Ucraina, deoarece aliații NATO o înarmaseră. Dar nu am făcut asta și, prin urmare, a fost mult mai ușor pentru Rusia să invadeze.”

Sprijinul Norvegiei pentru Ucraina

Stoltenberg nu a dorit să abordeze ideea ca fondul suveran de un trilion de dolari, cel mai mare din lume să acționeze ca garant pentru ca UE să ofere un împrumut de război de 100 de miliarde de euro Ucrainei, o propunere care a fost discutată în parlamentul țării și aprobată de patru din cele nouă partide politice.

„Ceea ce contează, din punctul meu de vedere, este că Norvegia oferă acum mai mult sprijin Ucrainei decât a făcut-o vreodată”, a spus el.

De la preluarea Ministerului norvegian al Finanțelor în februarie, Stoltenberg a coordonat triplarea sprijinului militar al Norvegiei.

„Acum oferim Ucrainei un sprijin financiar direct în valoare de 7 miliarde de euro, în cea mai mare parte militar”, a spus el. „Nicio altă țară nu oferă mai mult. În raport cu PIB-ul sau pe cap de locuitor și chiar și în termeni absoluți, Norvegia - cu doar cinci milioane de locuitori - se numără printre principalii furnizori de ajutor. Responsabilitatea mea este să mă asigur că Norvegia continuă să fie în top în ceea ce privește acordarea de sprijin Ucrainei, indiferent de cum facem acest lucru.”

El a insistat că „doar Ucraina poate decide ce concesii este dispusă să facă pentru a obține pacea”, dar a dezvăluit că a discutat cu Zelenski așa-numita soluție finlandeză, o referire la cedarea a 10% din teritoriul său de către Finlanda lui Stalin pentru a pune capăt Războiului de Iarnă din 1940.

„În cele din urmă, Ucraina trebuie să decidă singură dacă va accepta ceva în genul a ceea ce Finlanda a fost obligată să accepte. Sarcina noastră nu este să dăm sfaturi Ucrainei. Sarcina noastră este să oferim sprijin Ucrainei.”