UE vrea Belarusul de partea sa. După 2 ani de interdicţie, oficialii bieloruşi vin la Bruxelles

Ministrul de Externe al Belarusului, Vladimir Makey, se află într-o vizită oficială la Bruxelles, prima după aproape trei ani de relaţii îngheţate între regimul dictatorial al preşedintelui Lukaşenko şi Uniunea Europeană.

UE face eforturi considerabile de a consolida Parteneriatul Estic de la graniţa sa răsăriteană, şi în acest sens i-a ridicat ministrului de Externe din Belarus interdicţia de a călători în spaţiul UE, luna trecută. 

Bruxelles-ul a răspuns dur după violenta represiune a forţelor de opoziţie de la Minsk, de către regimul condus de preşedintele Lukaşenko, în decembrie 2010, după alegerile prezidenţiale. 

Vizita sa face parte din eforturile UE de a facilita relaţiile cu ultima dictatura a Europei, înainte de mult-aşteptatul summit al Parteneriatului Estic, de la Vilnius în noiembrie.

Grupurile pentru drepturile omului, inclusive Human Rights Watch şi Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului, au criticat în termeni duri prezenţa lui Markey în capitala europeană.

„Dacă UE vrea să discute cu oficialii bieloruşi, ar trebuie să fie despre eliberarea prizonierilor politici şi încetarea opresiunii asupra societăţii civile“, a declarat Human Rights Watch într-un anunţ oficial.

Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului a organizat chiar şi un protest în Bruxelles, pentru a atrage atenţia asupra politicii de încarcerare a deţinuţilor politici dusă de regimul de la Minsk, menţionându-l pe apărătorul drepturilor omului şi nominalizatul la premiul Nobel, Alex Bialiatski.

Alegerile prezidenţiale din 2010 au fost câştigate în mod controversat de preşedintele Alexander Lukaşenko, aflat în funcţie de peste 20 de ani. Opoziţia a contestat rezultatul alegerilor şi sute de oameni ieşiţi în stradă au fost bătuţi de agenţi de securitate şi forţe ale poliţiei. Atât protestatarii, cât şi ceilalţi candidaţi la preşedinţie au fost arestaţi, mare parte dintre ei fiind ulterior eliberaţi.

Alex Bialiatski şi alte patru figuri proeminente ale luptei pentru drepturile omului sunt în continuare reţinuţi, după 2 ani şi jumătate, în lagăre de muncă forţată. Activistul i-a scris o scrisoare unuia dintre susţinătorii săi la începutul lunii iulie, spunând: „Mă tot întrebi despre sănătatea mea, dacă mai am sau nu dureri de spate. Dar contează atât de mult: dacă patria mea nu mai există, atunci nici eu nu mai sunt.“

Ministrul bielorus de Externe a discutat cu liderii de la Bruxelles despe îmbunătăţirea relaţiilor economice şi a afacerilor, în contextul summitul organizat de UE în noiembrie, la care vor participa şase state ex-sovietice, din cadrul Parteneriatului Estic.

UE speră că evenimentul va pune bazele unei apropieri faţă de Armenia, Azerbaijian, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina.

Belarusul a boicotat evenimentul de anul trecut al Parteneriatului Estic, după ce s-a arătat profund ofensat de faptul că Uniunea Europeană a refuzat să-l invite pe ministrul de Externe, Vladimir Makey, fost şef al serviciilor de securitate, alegând să îi adreseze invitaţia adjunctului său.

UE a concluzionat în iunie într-un raport că summitul de la Vilnius este o „oportunitate unică de îmbunătăţire a relaţiilor cu statul Belarus“ şi a acceptat să suspende şi interdicţiile vizelor pentru oficialii aflaţi în posture cheie.

Lukaşenko foloseşte de ani de zile ameninţarea că se va apropia de Uniunea Europeană, pentru a forţa Rusia să facă concesii economice faţă de statul său.