Ucraina, filmul evenimentelor: de la asaltul trupelor Berkut asupra Pieţei Independenţei din Kiev la intervenţia trupelor ruseşti în Crimeea

Ucraina se confruntă începând din 18 februarie cu o degradare a situaţiei în Crimeea şi în alte regiuni proruse, relatează AFP, care prezintă filmul evenimentelor.

- 18 februarie: Trupele Berkut lansează un asalt cu scopul de a evacua manifestanţii proeuropeni adunaţi în Piaţa Independenţei din Kiev, ocupată de trei luni.

- 20 februarie: Sute de manifestanţi preiau controlul asupra Pieţei Independenţei. Forţele de ordine ripostează. Violenţele se soldează cu 82 de morţi în trei zile, dintre care aproximativ 15 sunt poliţişti.

- 21 februarie: Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii Opoziţiei semnează, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord privind o ieşire din criză, care oferă concesii majore opoziţiei, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate în decembrie, formarea unui guvern de coaliţie în zece zile şi o reformă constituţională până la alegeri.

- 22 februarie: Parlamentul ucrainean îl destituie din funcţie pe preşedintele Viktor Ianukovici, care părăsise Kievul cu o zi înainte, şi stabileşte pentru 25 mai data alegerilor prezidenţiale anticipate.
Iulia Timoşenko, aşezată într-un scaun cu rotile, este ovaţionată de o mulţime de aproximativ 50.000 de persoane, în Piaţa Independenţei, pe care le salută, cu lacrimi în ochi, drept "eroii Ucrainei". Ea fusese eliberată în acea zi printr-o rezoluţie a Parlamentului.

- 23 februarie: Preşedintele Parlamentului, Oleksandr Turcinov, este ales preşedinte interimar al ţării.

- 24 februarie: Ucraina, aflată pe marginea colapsului economic, estimează că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru 2014-2015.
Un mandat de arestare pentru "crime în masă" este emis pe numele lui Ianukovici.
Rusia contestă legitimitatea noii puteri.

- 25 februarie: Vitali Kliciko, unul dintre liderii mişcării de contestare, şi guvernatorul prorus al Harkivului (est), Mihailo Dobkin, anunţă că vor candida la alegerile prezidenţiale.

- 26 februarie: Rusia îşi plasează trupele în stare de alertă, de-a lungul frontierei cu Ucraina.
În Crimeea, o republică autonomă şi rusofonă din sudul Ucrainei care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, au loc ciocniri între manifestanţi proruşi şi antiruşi.

- 27 februarie: La Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, Parlamentul, preluat sub control de un comando prorus, votează organizarea unui referendum pe tema statutului regiunii şi destituie Guvernul local. Data referendumului este stabilită pentru 25 mai, apoi pentru 30 martie.
Arseni Iaţeniuk este desemnat în postul de premier al Guvernului de tranziţie.

- 28 februarie: Kievul acuză Moscova de „invazie armată“ şi de „ocupaţie“, după ce persoane înarmate au preluat controlul asupra aeroporturilor din Belbek (în apropiere de Sevastopol) şi din Simferopol. Kievul afirmă că 2.000 de militari ruşi au fost transportaţi pe calea aerului pe aeroportul militar Gvardeiskoie, în apropiere de Simferopol.
Ianukovici afirmă că este "preşedintele legitim al Ucrainei", în cadrul unei intervenţii din Rusia.
Preşedintele american, Barack Obama, avertizează Moscova în legătură cu o eventuală "intervenţie armată".

- 1 martie: Potrivit ministrului ucrainean al Apărării, Rusia a sporit la 6.000 de militari contingentul său din Crimeea şi a mobilizat 30 de blindate suplimentare. Zeci de bărbaţi înarmaţi patrulează în centrul Simferopolului şi s-au mobilizat în zona Parlamentului.
În estul ucrainean rusofon, aproximativ o sută persoane sunt rănite la Harkiv în marja unei manifestaţii proruse. Peste 10.000 de manifestanţi protestează la Doneţk faţă de noile autorităţi de la Kiev.
Noul premier al Crimeei cere ajutor din partea preşedintelui rus Vladimir Putin.
Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, aprobă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.
Turcinov anunţă că armata ucraineană este "plasată în stare de alertă".
"Am dat ordin de a consolida apărarea centralelor nucleare, aeroporturilor şi punctelor strategice", adaugă el.
La rândul său, premierul Iaţeniuk afirmă că nu crede într-o intervenţie rusă, deoarece aceasta ar însemna "război şi încheierea relaţiilor între cele două ţări".
Ţările din cadrul Consiliului de Securitate al ONU se întrunesc într-o reuniune de urgenţă.

Pe aceeaşi temă:

Putin are mandat de a folosi forţa militară în Crimeea. Băsescu: Prezenţa trupelor ruse, o agresiune Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina. România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei.

Ucraina - Singurătatea unei baricade. De ce nu renunţă Rusia la Crimeea ”Dacă pierdem Ucraina, ne pierdem capetele”, a reacţionat Lenin în faţa tentativei de independenţă a Ucrainei după revoluţia din 1917. În aceste zile în care ucrainenii au doborât o sută de statui ale lui Lenin, cuvintele lui, probabil, au răsunat la Kremlin. Dincolo de riscul contagiunii: Rusia nu poate fi un imperiu fără Ucraina. De aceea, a demarat acţiunile pentru a păstra Crimeea, după care va încerca să recâştige Ucraina.