Turiștii părăsesc Santorini, afectată de cutremur, dar localnicii rămân pe poziție. „Vom ieși din asta mai puternici”

Insula Santorini contribuie cu aproximativ 2,5% la PIB-ul Greciei, cu aproximativ 5,9 miliarde de euro în fiecare an.

Într-o zi calmă de vară în Santorini, în iulie 1956, dezastrul a lovit.

„Îmi amintesc că al nostru câine și pasărea din curte se comportau ciudat. Apoi, a avut loc cutremurul”, își amintește Eirini Mindrinou, în vârstă de 83 de ani. „Casa s-a despicat înainte de a se închide din nou. Prin crăpătura din acoperiș, am putut vedea cerul.”

Cutremurul cu magnitudinea de 7,8, care s-a produs între Santorini și insula Amorgos din apropiere, a distrus o mare parte din insulă, iar o replică puternică produsă 12 minute mai târziu a provocat pagube suplimentare. Cincizeci și trei de persoane au murit, scrie bbc.com.

Insula, pe atunci doar un sat de pescari liniștit, a fost marcată, iar oamenii săi au fugit.

Astăzi este mult diferită, fiind reconstruită și devenind una dintre cele mai râvnite destinații turistice din Grecia, însă săptămâna aceasta a avut loc un alt exod în masă, ca urmare a unui nou val de cutremure care a lovit insula.

Cutremurele subtile care începuseră în iunie 2024 s-au transformat în adevărate cutremure, zguduind casele și tulburând locuitorii insulei. Familiile s-au grăbit să plece pe calea aerului și pe mare, căutând cu disperare un răgaz în timp ce pământul se zguduia din nou.

Dar nu toată lumea fuge. Cei care rămân dau dovadă de un amestec de curaj, necesitate și o legătură profundă cu pământul care a ajuns să definească localnicii acestei insule. Aceștia îndură nopți nedormite, bântuiți de amintirile trecutului și de necunoscutul terifiant a ceea ce va urma.

„Zgomotul de la cutremur... este insuportabil. Chiar și în casa mea, a devenit copleșitor”, spune Margarita Karamolegkou, o femeie de afaceri locală. „M-am simțit obosită, zi după zi, fără niciun sfârșit la orizont... Dar nu am simțit frică. Nu-mi pot părăsi casa și nu-i pot părăsi pe oamenii care au rămas în urmă.”

Această reziliență nu este ceva nou. Oamenii au rezistat atât schimbărilor sociale - aproximativ 3,4 milioane de persoane au vizitat insula anul trecut, potrivit primarului Nikos Zorzos - cât și mișcărilor seismice. Acum, ca întotdeauna, ei s-au unit în solidaritate.

„Facem tot posibilul pentru a-i sprijini pe cei vulnerabili”, spune Matthaios Fytros, un voluntar și comerciant local. „Persoanele cu dizabilități, bătrânii - mulți se chinuie să se deplaseze, iar casele lor sunt greu accesibile. Dacă are loc un cutremur major, știu exact unde locuiesc și voi ajunge la ei cât de repede pot, alături de pompieri.”

Matthaios și alții patrulează pe insulă, asigurându-se că proprietățile abandonate nu sunt jefuite și ajutând pe oricine are nevoie. „Nu mi-e frică”, spune el cu o convingere liniștită. „Suntem mândri de insula noastră. Sper doar ca totul să se rezolve și ca acest calvar să se termine curând. Vom fi fericiți să avem din nou printre noi vizitatorii noștri.”

Răspunsul statului a fost rapid, fiind luate măsuri pentru a aborda criza. Totuși, sub recunoștința pentru intervenția guvernului persistă o amărăciune tăcută. Mulți locuitori ai insulei își amintesc de anii în care strigătele lor pentru o infrastructură mai bună și sprijin nu au fost auzite.

„De ani de zile, cerem un port mai bun, ceva care să ne ajute să gestionăm numărul tot mai mare de turiști”, spune Margarita, cu vocea înțesată de frustrare. „Avem nevoie de ajutor pentru a păstra identitatea insulei - mediul său unic, forțele seismice și vulcanice care o modelează. Suntem recunoscători pentru turiști, dar trebuie, de asemenea, să protejăm ceea ce face Santorini specială.”

Turismul a devenit elementul vital al economiei insulei Santorini. Insula contribuie cu aproximativ 2,5% la PIB-ul Greciei, aproximativ 5,9 miliarde de euro în fiecare an.

În timp ce cutremurele continuă, viitorul economiei din Santorini rămâne incert.

Va rezista prosperitatea sa cutremurului?

Locuitorii din Santorini se tem că fragilitatea insulei s-ar putea extinde în curând dincolo de pământul în sine.

„Regret cât de dezordonată a fost dezvoltarea insulei odată cu creșterea turismului”, spune Eirini, care se află temporar în Atena, nu de teamă, ci pentru teste medicale de rutină. „Am deteriorat mediul natural de aici. Acum, cu cutremurele care continuă, există un risc real să pierdem întregul sezon turistic.”

Poate că oamenii de știință nu știu când se vor opri cutremurele, dar în loc să cedeze fricii, unii locuitori au ales să înțeleagă fenomenul, sperând că acest lucru le va aduce liniște în fața necunoscutului.

„Încerc să mă gândesc la ceea ce se întâmplă cu blândețe”, spune Margarita gânditoare. „Se simte că ceva se instalează acolo. Tot ceea ce admirăm astăzi despre Santorini - frumusețea, caracterul - a fost modelat de vulcan și de forțele sale seismice.”

„Suntem cea mai iubită insulă”, spune Matthaios, cu vocea plină de mândrie. „Și cred că suntem cele mai frumoase dintre toate insulele din Grecia. Vom ieși din asta mai puternici”.