Tensiuni în Bosnia şi Herţegovina: Liderul sârb Milorad Dodik îşi întăreşte paza

Un vehicul blindat numit „Despot” a fost parcat miercuri în faţa sediului Executivului Republicii Srpska, la Banja Luka, în urma apariţiei unor informaţii cu privire la existenţa unor pericole pentru siguranţa membrului sârb al preşedinţiei tripartite a Bosniei şi Herţegovina, Milorad Dodik, relatează Euractiv.

Potrivit Ministerului de Interne al Republicii Srpska, poliţia a ridicat alerta de securitate la cel mai înalt nivel în urma primirii unor informaţii de la servicii partenere precum că „anumite grupuri” reprezintă o ameninţare pentru Dodik şi familia sa.

O publicaţie sârbă a scris chiar despre arestarea lui Dodik pentru corupţie, dar EUFOR, responsabilă de monitorizarea implementării Acordului de la Dayton, a negat această relatare, catalogând-o drept „lipsită de temei”.

Toată această agitaţie survine în contextul în care Milorad Dodik vrea să-şi însuşească prin lege bunurile statului bosniac în Republica Srpska, şi anume clădiri publice, infrastructuri, terenuri etc.

Potrivit lui Dodik, legea intră în vigoare joi. El a declarat că nimeni nu-l va convinge să dea înapoi, nici măcar Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia şi Herţegovina, germanul Christian Schmidt.

Invocând Puterile de la Bonn acordate în baza Acordului de Pace de la Dayton, Christian Schmidt a suspendat marţi legea dorită de Milorad Dodik.

„Am suspendat aplicarea legii până la decizia Curţii Constituţionale, pentru a evita represaliile legale negative împotriva cetăţenilor şi potenţialilor investitori. Astăzi prelungesc interdicţia de a dispune de proprietatea statului, pentru a o armoniza cu decizia Curţii Constituţionale. Această decizie arată clar că numai statul Bosnia şi Herţegovina poate dispune de bunurile de stat sau poate reglementa în domeniul proprietăţii”, a explicat Schmidt.

Există temeri că insistenţa lui Dodik de a-şi însuşi bunurile de stat din Republica Srprska face parte dintr-un plan mai larg de secesiune. Iar Moscova este de partea sa în acest demers.

Într-un comunicat publicat miercuri, Ambasada Rusiei în Bosnia şi Herţegovina i-a cerut diplomatului german să renunţe la decizia de suspendare a legii, susţinând că este „ilegitimă” şi ameninţând cu „o posibilă destabilizare”.

De altfel, Rusia nu recunoaşte calitatea de Înalt Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia şi Herţegovina.

De la sfârşitul războiului intercomunitar din 1992-1995, soldat cu 100.000 de morţi, Bosnia şi Herţegovina este împărţită din punct de vedere administrativ în două entităţi, şi anume Republica Srpska şi Federaţia Bosnia şi Herţegovina.