Suedia, cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani. De ce nu a funcţionat strategia Suediei şi care sunt provocările actuale
0Conform statisticilor oficiale, numărul deceselor înregistrate în prima parte a anului 2020 reprezintă un record în ultimii 150 de ani. În perioada ianuarie-iunie a acestui an, au fost înregistrate 51.405 de decese - cu 6.500 de decese (sau 15%) mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2019.
Acesta este cel mai mare număr de decese din Suedia, survenite în prima jumătate a anului începând cu 1869, când ţara a fost lovită de foamete şi 55.431 de oameni au murit.
De asemenea, Suedia a înregistrat cea mai mică creştere a populaţiei din 2005.
Imigraţia s-a redus cu 34,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cifrele fiind în scădere în primul trimestru între aprilie şi iunie.
Spre deosebire de majoritatea ţărilor, Suedia nu a intrat în blocaj atunci când pandemia s-a răspândit în Europa la începutul primăverii. În schimb, s-a pus accentul pe responsabilitatea personală, majoritatea barurilor, şcolilor, restaurantelor şi saloanelor rămânând deschise.
În ciuda abordării mai relaxate, până la sfârşitul lunii aprilie, doar 7,3% dintre locuitorii din Stockholm au dezvoltat anticorpii necesari pentru combaterea bolii Covid-19, cu mult sub pragul de 70-90% necesar pentru imunizarea maselor.
Până la începutul lunii iunie, numărul deceselor cauzate de Covid-19 a fost de peste 4.500. Potrivit Universităţii Johns Hopkins, acum bilanţul negru se ridică la 5.802, la o populaţie de puţin peste 10 milioane de locuitori.
O mare parte din criticile în legătură cu răspunsului Suediei la pandemie s-au concentrat asupra ratelor ridicate de decese în centrele de îngrijire bătrâni. Epidemiologul principal al Suediei, Anders Tegnell, a recunoscut în iunie că Agenţia de Sănătate Publică a ţării „nu ştia că va exista un risc atât de mare pentru ca boala să se răspândească în casele de îngrijire pentru vârstnici, cu atât de multe decese”.
El a declarat pentru ziarului suedez Dagens Nyheter: „Există lucruri pe care am fi putut să le facem mai bine, dar, în general, cred că Suedia a ales calea cea bună”.
Într-un interviu cu Christiane Amanpour, de la CNN, în iulie, Tegnell a apărat din nou abordarea ţării. "Încă credem că strategia ne-a ajutat foarte bine în multe aspecte diferite. Ştiu că numărul morţilor este foarte mare. Nu este extrem de mare dacă îl comparaţi cu ţări precum Belgia, Olanda sau Marea Britanie, care sunt ţări care, în multe privinţe, au o epidemie mult mai asemănătoare cu a noastră, comparativ cu cea din ţările noastre nordice vecine.”
El a spus că atunci când autorităţile au văzut problemele din azile, au luat măsuri, iar cazurile nou apărute au scăzut rapid, iar acum sunt aproape la zero.
Tegnell a explicat joi că Suedia nu a recomandat purtarea măştilor de protecţie, care sunt considerate elemente-cheie pentru reducerea răspândirii virusului de către cele mai multe ţări, pentru că acestea ar fi încurajat oamenii să-şi asume mai multe riscuri, oferindu-le un sentiment fals de protecţie.
"Este foarte periculos să crezi că măştile de protecţie ar putea face diferenţa când vine vorba de Covid-19", a spus Tegnell pentru Financial Times.
"Măştile pot fi o completare a altor măsuri. Dar să ceri obligativitatea măştilor şi apoi să crezi că poţi aglomera autobuzele sau centrele comerciale - asta este cu siguranţă o greşeală", a adăugat el.
Deşi nu a întrerupt activităţiile, economia Suediei a fost şi ea grav afectată de pandemie. Companiile din sectorul ospitalităţii şi turismului au declarat pentru CNN că au înregistrat un succes uriaş, în vreme ce mulţi producători au fost excluşi din lanţurile internaţionale de distribuţie.
Aproape 50% din economia ţării este construită în mare parte pe exporturi de mărfuri în străinătate, iar criza globală a distrus cererea internaţională. Se preconizează că economia Suediei se va contracta cu peste 5%, iar sute de mii de oamenii îşi vor pierde locurile de muncă.