SUA presează pentru un acord cu Rusia înainte de a oferi garanții Ucrainei. Europa încearcă să descifreze strategia administrației Trump
0În capitalele europene domnește confuzia: Washingtonul transmite mesaje contradictorii, iar diplomații încearcă să înțeleagă ce direcție reală urmărește noua administrație Trump. Potrivit Politico, secretarul de stat Marco Rubio le-a spus omologilor europeni că Statele Unite vor un acord de pace cu Rusia înainte de a discuta orice fel de garanții de securitate pentru Ucraina după război.
Informația vine de la un diplomat european și de la o a doua sursă familiarizată cu negocierile — ambele sub protecția anonimatului. Și nu e un detaliu procedural: aceasta ar fi devenit chiar săptămâna trecută principala condiție impusă de Washington Kievului.
Într-o discuție telefonică cu reprezentanții UE, Rubio ar fi transmis că Donald Trump intenționează să abordeze abia ulterior problema garanțiilor de securitate pe termen lung pentru Ucraina. La Kiev însă, aceste garanții sunt considerate fundamentul oricărei înțelegeri viabile cu Rusia, nu un element negociabil la final.
Mesaje încrucișate din partea Washingtonului
Țările NATO încearcă să contureze ce ar însemna o arhitectură de securitate pentru Ucraina — sprijin militar, informațional, financiar? În acest timp, Trump a transmis deja că Volodimir Zelenski ar putea veni la Washington numai după parafarea unui acord de pace cu Rusia.
Politico notează că europenii primesc semnale greu de armonizat: Rubio spune că garanțiile sunt o prioritate, în timp ce un alt oficial european precizează că Washingtonul tratează acest aspect separat de toate celelalte puncte convenite. Iar americanii cer, insistă diplomații, ca tot pachetul de măsuri să fie finalizat rapid.
În paralel, Axios a dezvăluit că planul de pace al lui Trump pentru Ucraina ar include garanții de securitate după modelul articolului 5 al NATO. Săptămâna viitoare, președintele american ar urma să-i trimită la Moscova pe Jared Kushner și pe emisarul său special, Steve Witkoff, pentru discuții direct cu Vladimir Putin.
Trump însuși spune că „așteaptă cu nerăbdare” întâlnirile cu Zelenski și Putin — dar numai dacă pacea este deja aproape finalizată.
Un plan de „pace” care seamănă cu o capitulare
Așa-numitul „plan în 28 de puncte” nu e o arhitectură a păcii, ci o listă de concesii făcute agresorului: acceptarea anexărilor, demilitarizarea unor teritorii și limitarea capacității de apărare a Ucrainei. Dacă Kievul ar semna un astfel de text, nu am vorbi despre sfârșitul războiului, ci despre începutul unei noi ere de vulnerabilitate strategică, spun analiștii.
Washington Post: Trump a ales cel mai prost moment să preseze Ucraina
Deși administrația Trump insistă că acum este „momentul pentru pace”, tabloul economic din Rusia spune altceva.
Într-o analiză din The Washington Post, Jim Geraghty arată că Moscova începe să se sufoce financiar. Un exemplu: în Iakutia, un imens teritoriu siberian, autoritățile au suspendat recent plata soldelor militare din lipsă de bani, lucru confirmat chiar de ministrul de finanțe regional.
În paralel, datele Radio Svoboda arată că regiunilor li se cer cote imposibile pentru carnea de tun: în 2023, Iakutiei i s-a ordonat să trimită săptămânal 500 de bărbați pe front — obiectiv realizat doar în poporție de o treime.
Exporturile energetice ale Rusiei se află la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, iar atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, depozitelor și conductelor reduc constant capacitatea Moscovei de a-și monetiza resursele. Guvernul a revizuit negativ prognozele economice, a majorat TVA de la 20% la 22%, iar presa independentă notează că Banca Centrală a început să vândă aur fizic pentru a acoperi deficitul bugetar.
Cu alte cuvinte, Rusia poate continua războiul — dar costurile cresc lunar.
Și totuși, mesajele Washingtonului ignoră acest context
Potrivit unor diplomați europeni, secretarul armatei americane Dan Driscoll le-ar fi spus recent la Kiev că „Ucraina se află într-o poziție foarte proastă” și că acum ar fi cel mai bun moment pentru pace. O evaluare care nu se regăsește în tabloul operațional vizibil publicului: frontul rămâne în mare parte fix, Rusia avansează lent și plătește cu pierderi enorme.
Între august și noiembrie, armata rusă a cucerit doar 900 km² — preț pentru care a sacrificat peste 95.000 de oameni: morți, răniți sau dispăruți. The Economist rezuma sec: „Cel mai recent asalt major al Rusiei aduce aproape nimic”.
Dar nici Kievul nu este neatins. Estimările americane indică între 60.000 și 100.000 de militari ucraineni morți și până la 400.000 de pierderi totale. Pentru o țară mult mai mică decât Rusia, costurile sunt devastatoare.
De ce ar lua Ucraina în calcul oferta SUA?
Dacă Driscoll are dreptate și situația Kievului e „foarte proastă”, atunci presiunea spre acceptarea unui compromis devine explicabilă. În plus, ultima presiunea a administrației Trump a venit imediat după izbucnirea unui scandal uriaș de corupție în Ucraina: Washingtonul ar fi amenințat că taie complet sprijinul dacă acordul nu e gata până la Ziua Recunoștinței. Termenul a fost apoi amânat, dar mesajul rămâne.
Pentru Zelenski și pentru ucraineni, întrebarea nu mai este dacă există o opțiune bună, ci dacă există o opțiune mai puțin dezastruoasă — și dacă pot convinge Washingtonul că nu sunt piedica în calea păcii.
Un analist american sintetiza astfel starea de spirit: „Nu știu dacă Ucraina va câștiga războiul. Dar știu că acești oameni nu se vor preda niciodată.”
Iar ultimatumul informal al lui Trump — fie pace acum, fie se închide robinetul ajutorului — arată limpede că răbdarea Washingtonului se subțiază, iar viitorul sprijinului american devine tot mai incert.