Studiu: Bastioanele extremei drepte, cele mai afectate de pandemia de COVID-19 în Germania
0Zonele cele mai afectate de al doilea val al pandemiei de coronavirus sunt în Germania bastioane ale extremei drepte, care se opun restricţiilor şi care sunt sensibile la teoriile conspiraţiei, informează miercuri AFP.
"Este frapantă constatarea că regiunile cele mai afectate sunt cele unde votul pentru partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a fost cel mai mare" în timpul celui mai recent scrutin legislativ din 2017, subliniază comisarul guvernului pentru landurile de est, Marco Wanderwitz, el însuşi originar din Saxonia.
Acest land-regiune din fosta Germanie de Est constituie cazul cel mai emblematic. Aici se înregistrează rata de incidenţă cea mai crescută din Germania, ajungând marţi la 319,4 din 100.000 de locuitori, în timp ce media federală este de 114,2, potrivit Institutului Robert Koch.
Acelaşi land a plasat în 2017 AfD-ul pe primul lor, cu 27% din voturi, şi i-a oferit partidului de extremă dreapta cel mai bun scor la nivel federal.
O echipă a Institutului pentru democraţie şi societate civilă, cu sediul în oraşul universitar Jena, a lansat un studiu asupra "corelaţiei statistice puternice şi foarte semnificative" între votul pentru AfD şi intensitatea pandemiei, a anunţat pe Twitter directorul institutului, Matthias Quent.
"Ar putea exista aici factori care explică rezultatele crescute ale AfD şi în acelaşi timp valorile crescute de incidenţă" a cazurilor de COVID-19, fără ca această corelaţie să fie singurul factor explicativ, atenţionează cu toate acestea cercetătorul. Proporţia de persoane în vârstă şi de familii numeroase, prezenţa lucrătorilor transfrontalieri sau modul de organizare a sistemului medical, diferit în landuri, influenţează de asemenea dinamica pandemiei.
Dintre partidele germane, AfD este totuşi singurul care şi-a afişat scepticismul şi chiar opoziţia faţă de restricţii. Deputaţii AfD au refuzat să poarte mască în incinta parlamentului, comparată de unul dintre ei cu o "burqa pentru toţi".
Mai mult de unul din doi alegători ai AfD (56%) consideră excesive măsurile de restricţie, potrivit unui recent sondaj al Forsa,citat de AFP, preluată de agerpres.ro.
De asemenea, sunt numeroase punţile de legătură cu mişcarea germană a "liber-cugetătorilor", care reuneşte în cadrul unor manifestaţii regulate o mulţime eteroclită formată dintre opozanţi faţă de vaccinuri, militanţi complotişti şi simpatizanţi ai extremei drepte. Aproape o treime dintre aceşti manifestanţi ar dori să voteze pentru AfD în alegerile din 2021, arată un studiu comandat de cotidianul FAZ.
În Saxonia, situaţia sanitară este atât de degradată încât autorităţile au anunţat marţi restricţii severe, cu închiderea începând de luni a şcolilor, creşelor şi a numeroase magazine. În oraşe saxone precum Görlitz sau Bautzen, unde extrema dreaptă a sedus mai mult de un alegător din patru, rata de incidenţă este de circa 400.
Şi invers, în cel mai mare oraş al landului, Leipzig, în plin proces de revigorare a cartierelor urbane mai deteriorate prin intermediul afluxului de rezidenţi mai bogaţi şi unde stânga politică are vânt în pupa, rata de incidenţă se apropie de media federală, fiind marţi de 140,1.
În acest land, leagăn al mişcării islamofobe Pegida, "corona-scepticismul" găseşte un larg ecou, inclusiv în cadrul personalului medical sau printre decidenţii economici.
De altfel, landul Saxonia nu este singurul vizat de acest fenomen. Districtul Regen din landul Bavaria înregistra marţi cea mai mare rată de incidenţă din întreaga Germanie, de 578,7. În urmă cu trei ani, AfD a înregistrat în acest district cel mai bun scor al său din Bavaria, de peste 16%.
În landul Renania de Nord-Westfalia, oraşul Gelsenkirchen, unde AfD a înregistrat cel mai mare scor al său din acest cel mai populat land al Germaniei, incidenţa este de trei ori mai mare decât în metropola apropiată Münster.
Dimpotrivă, circumscripţiile care se bucură de cele mai mici rate de contaminare, situate majoritar în landul nordic Schleswig-Holstein, votează pentru extrema dreaptă într-o proporţie mai mică de 8%.
"Legătura dintre scena conspiraţionistă şi cea a extremei drepte este din nefericire logică, pentru că ele împărtăşesc numeroase teorii. Astfel, pentru ambele o mică elită controlează în mod secret evenimentele, în detrimentul germanilor", explică cercetătorul Miro Dittrich, de la Fundaţia antirasistă non-guvernamentală Amadeu-Antonio.