Statele NATO au aprobat creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB, dar Spania a obținut o excepție
0Liderii NATO au convenit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în 2035, însă Spania a reușit să obțină o excepție, refuzând să urmeze această propunere pe care a numit-o „irațională”.
Cele 32 de state membre NATO, care urmează să participe la un summit organizat marți la Haga, au ajuns la un acord de principiu privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Conform documentului pregătit pentru semnare la summit, țările membre se angajează să majoreze gradual bugetele pentru apărare până la 5% din PIB în următorii zece ani.
Propunerea aparține secretarului general al Alianței, Mark Rutte, și include o împărțire clară: 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare propriu-zise și 1,5% pentru alte domenii legate de securitate, cum ar fi infrastructura sau apărarea cibernetică, informează Agerpres.
Spania refuză și obține o derogare
Spania a fost singura țară care s-a opus propunerii, considerând-o exagerată. Premierul Pedro Sanchez a declarat că Spania nu va aloca mai mult de 2,1% din PIB pentru apărare: „Nici mai mult, nici mai puțin”. Acesta a explicat că un buget de 5% ar fi „disproporționat, nenecesar” și incompatibil cu menținerea serviciilor sociale. Sanchez a catalogat propunerea drept „nu doar irațională, ci și contraproductivă”.
Presiuni americane și planuri anuale
Ideea creșterii bugetelor apărării a fost susținută anterior și de președintele american Donald Trump, care le-a cerut aliaților europeni să ajungă la 5% din PIB, deși nici actualul prag de 2% nu este atins de toate statele, doar 9 dintre cele 32 au reușit să-l respecte până acum.
Mark Rutte a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, care stabilea atingerea pragului de 2% într-un deceniu, noul obiectiv prevede planuri anuale de creștere a bugetelor: „Obiectivul meu pentru summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.
„Nu se poate spune că nu sunt bani”
Rutte a respins ideea că statele nu dispun de resurse pentru o astfel de creștere, subliniind că este de datoria liderilor politici să explice populației nevoia acestor cheltuieli: „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”.