Statele baltice fac primul pas spre o zonă Schenghen militară: „Într-o criză, fiecare oră contează”

Miniștrii apărării din Lituania, Letonia și Estonia au agreat să creeze o zonă baltică de mobilitate militară, menită să simplifice birocrația și să permită deplasarea liberă a trupelor, consolidând simultan flancul estic al NATO. Inițiativa a fost prezentată de Estonia drept o zonă Schenghen militară.

Acordul a fost semnat pe 30 ianuarie la Tallinn, în cadrul unei reuniuni a ministerelor apărării din cele trei state baltice, a anunțat Ministerul Apărării din Estonia.

Scopul inițiativei este simplificarea procedurilor birocratice legate de achizițiile comune, transferul de arme și deplasarea unităților militare în regiunea baltică.

Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a explicat că până și participarea la exerciții militare necesită în prezent o documentație complexă. Potrivit acestuia, noul mecanism este conceput pentru a minimiza – sau, atunci când este necesar, a elimina complet – astfel de bariere administrative.

„Pentru a aprofunda această cooperare, împreună cu omologii mei miniștri ai apărării am decis să înființăm o Zonă de Mobilitate Militară Baltică, care va permite forțelor noastre de apărare să mute echipamente militare pe o bază comună și standardizată”, a explicat el. „Acest lucru este important pentru consolidarea posturii noastre de apărare, obiectivul final fiind crearea unei «zone Schengen militare» în întreaga Europă.”

Proiectul de mobilitate militară a fost lansat în 2023 sub coordonarea NATO și își propune să asigure mișcarea nestingherită a forțelor armate între membrii Alianței și un răspuns rapid la amenințări. Pe termen lung, se preconizează că inițiativa se va extinde în întreaga Europă.

Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaukas, a subliniat că, într-o criză, fiecare oră este potențial decisivă.

„Înseamnă că, atunci când este necesar, tancurile lituaniene se pot mișca liber pentru a apăra Riga, artileria estoniană poate sprijini Vilniusul, iar forțele letone pot veni în sprijinul forțelor Tallinnului și invers, capacitățile fiecărei națiuni sprijinindu-le fără bariere pe celelalte. În vremuri de criză, fiecare oră contează, iar birocraţia şi graniţele pot încetini apărarea şi descurajarea noastră”.

Un scenariu de escaladare din partea Rusiei

Și Suedia a avertizat asupra unor potențiale scenarii de escaladare în regiune. Comandantul forțelor armate ale Suediei a schițat o situație ipotetică în care Rusia ar putea ocupa temporar o insulă din nordul Mării Baltice, ca o modalitate de a spori tensiunile și a testa securitatea regională, relatează United24 Media.

Vorbind la Conferința Suedeză de Securitate de la Sälen, comandantul Forțelor Armate Suedeze, Michael Claesson, a prezentat un scenariu în care forțele ruse ar ocupa temporar o insulă din Arhipelagul de Nord. El a sugerat că o astfel de acțiune ar putea fi încadrată de Moscova ca o măsură politică sau de securitate, spre exemplu sub pretextul protejării traficului maritim sau al asigurării „libertății navigației” în Marea Baltică.

Claesson a subliniat că scenariul este speculativ și nu indica o amenințare iminentă. El a menționat că scopul unei astfel de mișcări ar fi probabil nu atât de a captura, cât de a testa capacitatea NATO de a răspunde rapid și colectiv în temeiul Articolului 5, clauza de apărare reciprocă a alianței.

Rusia și-a redistribuit mica navă de rachete Amur, o corvetă din clasa Karakurt din cadrul Proiectului 22800, de la Marea Caspică la Marea Baltică.

Nava a fost transferată pe căile navigabile ale Rusiei la Kronstadt, lângă Sankt Petersburg, unde se așteaptă să fie încorporată în Flota Baltică.