Separatiştii catalani anunţă o reuniune a Parlamentului regional joi. Madridul spune că până sâmbătă Puigdemont nu va mai avea nicio putere

Separatiştii majoritari în Parlamentul Cataloniei preconizează să organizeze o sesiune plenară joi, cu o zi înainte de plasarea sub tutelă a regiunii de către Madrid, a anunţat un purtător de cuvânt al coaliţiei independentiste, relatează AFP. Madridul avertizează că Puigdemont nu va mai avea nicio putere sâmbătă, dacă persistă pe tema independenţei.

Această sesiune a Parlsmentului regional ar putea să se prelungească până vineri, când Senatul de la Madrid urmează, în principiu, să se pronunţe prin vot asupra măsurilor vizând plasarea sub tutelă a Cataloniei, potrivit acestui ales, Lluis Corominas. .

În cazul punerii în practică a acestor măsuri drastice, separatiştii ameninţă să adopte prin vot o declaraţie unilaterală de independenţă în Parlament.

Avertismentul Madridului

Preşedintele separatist al Cataloniei Carles Puigdemont nu va mai avea nicio putere sâmbătă, după ce Senatul va autoriza suspendarea autonomiei regiunii sale, a avertizat luni vicepreşedinta Guvernului spaniol, relatează AFP.

”Preşedintele Generalitat (Executivul catalan) nu-şi va mai exercita funcţiile odată ce acord va fi publicat”, a declarat Soraya Saenz de Santamaria, întrebată de postul de radio Onda Cero ce va face Guvernul dacă Puigdemont refuză să plece din funcţie.

”El nu va mai avea (drept de) semnătură, nu va mai putea să ia decizii valabile, nu va mai primi salariu”, a adăugat ea, insistând asupra faptului că el nu se va mai putea bucura de vreun beneficiu care decurge din funcţie.

Preşedintele catalan are gărzi de corp, un apartament la Barcelona, în Palatul Generalitat şi maşini de serviciu.

Vicepreşedinta nu a precizat însă ce măsuri concrete va lua Guvernul dacă Puigdemont, un fost jurnalist, în vârstă de 54 de ani, care conduce Catalonia din 2016, nu se supune.

Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy a anunţat sâmbătă că va cere Senatului să pună în aplicare articolul 155 al Constituţiei, cu scopul de a-l autoriza să preia controlul Executivului catalan, poliţiei regionale şi să pună sub tutelă Parlamentul catalan, în vederea organizării unor alegeri regionale la începutul lui 2018.

Senatul, în care partidul lui Mariano Rajoy dispune de majoritatea absolută, urmează să se pronunţe prin vot asupra acestor măsuri în sesiune plenară, vineri.

Mariano Rajoy a luat această decizie în contextul în care separatiştii ameninţă să declare unilateral independenţa Cataloniei, o regiune în care trăiesc 16% dintre spanioli.

Aceasta reprezintă cea mai gravă criză politică din Spania, după revenirea ţării la democraţie în 1977.

Separatiştii, majoritari în Parlamentul Cataloniei, au anunţat luni că preconizează să organizeze o sesiune plenară a adunării începând de joi.

Separatiţtii ameninţă cu încurajarea unei „insubordonări“ civice masive

Partidul de extremă stânga catalan CUP a ameninţat luni că va organiza o campanie de „insubordonare civică masivă“ dacă guvernul central de la Madrid va prelua controlul asupra regiunii, aşa cum a spus că o va face la sfârşitul săptămânii trecute, în timp ce purtătorul de cuvânt al formaţiunii politice Junts pel Si a spus că parlamentul regional se va întruni joi în sesiune plenară pentru a stabili răspunsul pe care îl va oferi executivului central, relatează AFP şi Reuters. 

 Partidul de extremă stânga Candidatura Unităţii Populare (CUP), aliat-cheie al coaliţiei liderului separatist Carles Puigdemont, susţine că decizia Madridului este "cea mai mare agresiune" împotriva Cataloniei de la dictatura lui Francisco Franco (1939-1975), care i-a retras autonomia.

Sâmbătă, Consiliul de Miniştri a decis să declanşeze aplicarea Articolului 155 din Constituţie, care mai trebuie autorizată de Senat, pentru a pune în aplicare măsuri drastice pentru preluarea controlului direct asupra regiunii: executivul catalan ar fi demis, iar parlamentul şi media publice ar fi puse sub tutelă.

Această „agresiune“ va declanşa o ripostă, atenţionează CUP, care anunţă "un răspuns sub formă de insubordonare masivă din partea cetăţenilor".

CUP este un aliat indispensabil al lui Carles Puigdemont, coaliţia de 62 de aleşi ai acestuia având nevoie de zece voturi de la această formaţiune radicală din parlamentul regional, care are 135 de locuri, pentru a avea majoritatea.

Această formaţiune anticapitalistă şi separatistă a participat de asemenea la organizarea de "comitete de apărare a referendumului", formate din cetăţeni care s-a adunat în faţa birourilor de vot pentru a permite organizarea la 1 octombrie a referendumului de independenţă, interzis de autorităţile spaniole.

Scrutinul ilegal a fost marcat de violenţe ale forţelor de ordine.

În comunicatul său, CUP cere de asemenea proclamarea "cât mai rapid posibil" a unei republici independente, bazată de rezultatele referendumului: 90% au votat în favoarea independenţei, la o rată de participare de 43%, conform cifrelor guvernului regional.