Se ascute lupta pentru succesiune în Germania. Conservatorii germani, profund divizaţi când vine vorba de candidatul pentru funcţia de cancelar

Cine o va succede pe Angela Merkel drept candidat pentru funcţia de cancelar din partea alianţei conservatoare CDU-CSU? În ianuarie, Armin Laschet a fost ales în funcţia de lider al CDU, partidul lui Merkel şi formaţiunea din care provine de obicei candidatul pentru poziţia de cancelar, având prima şansă pentru nominalizare. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat.

Marţi după-amiază, după o întâlnire a parlamentarilor alianţei conservatoare, Laschet şi Söder au declarat că discuţiile au fost productive şi că speră că va fi luată o decizie privind candidatul alianţei în alegerile din septembrie până la sfârşitul lunii. Pe fundalul celui de-al treilea val al pandemiei, luptele interne pentru putere ar putea costa alianţa conservatoare din punct de vedere electoral oricine ar fi candidatul pe care îl vor alege, relatează The Guardian şi Politico.

Armin Laschet, catolic, în vârstă de 60 de ani şi lider al landului Renania de Nord-Westfalia, a primit luni sprijinul oficial al liderilor regionali ai CDU pentru a fi candidatul pentru funcţia de cancelar. Problema principală este că Söder, protestant, în vârstă de 54 de ani şi liderul landului Bavaria, se bucură de sprijinul a 70 de parlamentari ai CDU din 245, este mult mai popular printre votanţii CDU şi, în general, este văzut mult mai bine de către germani că succesor al lui Merkel. Conform unui sondaj recent, doar 12% dintre germani îl vor pe Laschet în funcţia de cancelar, în timp ce 46% spun că ar vrea să-l vadă pe Söder în fruntea executivului german. 

Din ianuarie, când a fost ales ca lider al CDU, şi până în prezent, soarta lui Laschet a intrat pe o pantă descendentă tot mai serioasă. Partidul său a înregistrat rezultate foarte slabe în alegerile regionale din landurile Renania-Palatinat şi Baden-Württemberg, iar Laschet a fost văzut tot mai mult drept un lider indecis atunci când a venit vorba de măsurile necesare pentru combaterea pandemiei. 

Söder, pe de altă parte, a luat măsuri chiar mai energice decât cele ale guvernului federal (chiar dacă Bavaria nu a trecut mai bine până acum prin cel de-al treilea val) şi a dovedit o capacitate importantă de a se situa în lumina reflectoarelor. Săptămână trecută a anunţat încheierea unui pre-contract pentru achiziţionarea de 250 de milioane de doze de vaccin Sputnik V, o înţelegere care încă nu a primit acordul oficial.

Date fiind aceste evoluţii şi cum alianţa înregistrează în sondaje un scor de sub 30%, nu e de mirare că Söder susţine că cel care este cel mai popular ar trebui să fie candidatul pentru funcţia de cancelar. „Adevărata criză ar fi dacă nu ne-am descurca în alegeri. Scopul nostru este să obţinem un rezultat mult mai mult, avem potenţialul de a lua peste 35%”, a spus acesta.

Presaţi de organizarea opoziţiei şi de problemele create de pandemie, conservatorii sunt nevoiţi să ia o decizie repede. O variantă ar fi ca întreaga dispută să fie rezolvată de intervenţia lui Merkel - sprijinul public arătat pentru unul dintre cei doi candidaţi ar conta enorm pentru şansele acestuia de a obţine nominalizarea alianţei. 

Merkel, însă, şi-a exprimat clar deja poziţia: „Ce am vrut, vreau şi voi continua să fac este să nu mă bag”.