România, ţara cu cele mai multe rapoarte

România va afla la data de 6 aprilie dacă se vor aproba cererile din scrisorile lui Elmar Brok privind două noi rapoarte, unul pentru România şi unul pentru Bulgaria, care ar supune votului

România va afla la data de 6 aprilie dacă se vor aproba cererile din scrisorile lui Elmar Brok privind două noi rapoarte, unul pentru România şi unul pentru Bulgaria, care ar supune votului Parlamentului European decizia de a aplica sau nu clauzele de salvgardare.
Iniţiativa lui Elmar Brok, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, este menită a întări puterea Parlamentului în raport cu Comisia şi Consiliul. Dacă îi sunt aprobate cererile, Parlamentul European ar ajunge să transmită mesajul despre data intrării României şi Bulgariei în UE înaintea Raportului Comisiei Europene, care va fi prezentat de comisarul pentru extindere, Olli Rehn, la data de 16 mai 2006. Cu alte cuvinte, prezentarea Raportului de ţară al Comisiei Europene, care reprezenta evenimentul major al fiecărui an pe relaţia România-UE, va scădea dramatic ca importanţă în ochii opiniei publice atât din statele UE, cât şi din România.
Preşedintele Brok, membru PPE, a insistat pentru realizarea acestor rapoarte de către Parlamentul European în cadrul Conferinţei Preşedinţilor. Trebuie precizat că prima cerere a fost respinsă, dar a doua scrisoare adresată preşedinţilor de grupuri parlamentare şi preşedintelui Parlamentului European ar putea găsi un sprijin neaşteptat. Conferinţa preşedinţilor este, de fiecare dată, precedată de Conferinţa Secretarilor Generali, iar secretarul general al Grupului Socialist a cerut deja ca Parlamentul European să exprime o opinie privind stadiul progreselor realizate de România înaintea livrării către public a Raportului Comisiei Europene. Cererea socialiştilor era motivată, la vremea respectivă, de "temerea" că justiţia din România ar putea fi influenţată politic, cazurile promovate ca exemple fiind scandalul Năstase şi scandalul Patriciu.
Dar şi această cerere a fost respinsă prima dată, considerându-se că trebuie văzut mai întâi Raportul Comisiei Europene.
Riscul este ca, la Conferinţa preşedinţilor din 6 aprilie, Hans Gert Poettering, liderul Grupului PPE, şi Martin Schultz, liderul Grupului Socialist, să susţină cererea lui Elmar Brok. Trebuie remarcat că cei trei europarlamentari reprezintă interesele Germaniei, iar forţele lor reunite vor determina ca 732 de europarlamentari să includă pe agendă un vot pe o analiză scurtă şi rapidă pentru a vedea dacă trebuie aplicate clauzele de salvgardare pentru România şi Bulgaria.
Comisia Europeană a introdus trei clauze de salvgardare sectoriale şi o clauză de salvgardare specifică pentru România. Clauze de salvgardare sectoriale au fost introduse şi pentru cele 10 state care au devenit membre ale UE, dar nu au fost niciodată activate. În cazul României s-au introdus clauze de salvgardare sectoriale pe trei domenii: piaţa comună, economie, justiţie şi afaceri interne. Aceste 3 clauze pot fi activate oricând pe parcursul a trei ani de la aderare. În principiu, România poate să intre în UE chiar şi cu activarea unei astfel de clauze, numai că nu va mai avea statutul de membru UE cu drepturi depline. I se poate restrânge accesul pe anumite pieţe, se pot interzice exporturile sau s-ar putea refuza recunoaşterea anumitor decizii din domeniul justiţiei şi afacerilor interne.
Clauza de salvgardare specifică numită şi "clauză de amânare" a fost introdusă numai pentru România şi Bulgaria, pentru ca, în cazul în care ar fi aplicată, ar amâna intrarea în UE pentru anul 2008. În cazul României, clauza de salvgardare specifică poate amâna intrarea în UE dacă nu sunt duse la îndeplinire angajamentele în 11 sectoare din cadrul Capitolelor Justiţie şi Afaceri Interne plus Concurenţa. Clauza specifică de amânare a aderării României la UE poate fi activată cu majoritatea statelor din Consiliu, adică cu 72,27% din voturi, reprezentând cel puţin 62% din populaţia Uniunii Europene. În cazul neîndeplinirii acestor 11 condiţii, Consiliul va putea decide la propunerea Comisiei Europene amânarea aderării României pentru anul 2008.