România nu are funcţionari adevăraţi la UE

competiţiile deschise românilor şi bulgarilor pentru poziţiile de funcţionari europeni pe durată nedeterminată.Oficiul European pentru Selecţia de Personal a permis însă anul trecut

competiţiile deschise românilor şi bulgarilor pentru poziţiile de funcţionari europeni pe durată nedeterminată.
Oficiul European pentru Selecţia de Personal a permis însă anul trecut cetăţenilor români şi bulgari înscrierea într-o bază de date pentru a face ulterior angajări pentru poziţiile de agenţi contractuali cu 100 de locuri la Parlamentul European şi 100 de locuri la Comisie şi alte instituţii UE. Agenţii contractuali administratori au salarii tot în jur de 4000 de euro net, dar contractele lor sunt valabile doar un an de zile şi se pot reînnoi până la maximum 3 ani. Deşi aproape 22.000 de persoane au încercat să-şi depună candidatura, în final 14.000 au fost înregistrate în baza de date, dintre care cei mai mulţi bulgari, în jur de 9000, românii - doar 5000. În cele din urmă, Oficiul European pentru Selecţia de Personal a anunţat public că nu organizează competiţii pentru a face o selecţie reală a celor 200 de persoane din 14.000 înscrise şi că fiecare instituţie doritoare de agenţi contractuali români şi bulgari îi selectează cum doreşte.

Cartonaşele sunt pregătite de funcţionari
Concurenţa pentru un stagiu plătit la Comisia Europeană sau pentru a ocupa un post de funcţionar european este în fiecare an foarte mare. Mii de persoane din 27 de ţări europene trimit aplicaţii pentru a lucra măcar câteva luni în instituţiile UE. Cei mai mulţi nu sunt interesaţi de salariul de aproximativ 1000 euro pe lună pentru stagiari, ci de experienţa profesională dobândită şi recomandările pe care le pot obţine la sfârşitul stagiului. Dar ţinta predilectă a oricărui stagiar rămâne obţinerea prin concurs a unui post pe perioadă nedeterminată la instituţiile sau agenţiile UE. Diferenţa majoră între funcţionarii administraţiilor naţionale, în special pentru cei din Europa Centrală şi de Est şi cei ai instituţiilor europene, apare nu la capitolul salarii, ci la capitolul drepturi şi responsabilităţi din fişa postului. De exemplu, în Parlamentul European, un funcţionar european nu dă socoteală şi nu se lasă intimidat în faţa europarlamentarilor, dimpotrivă, el răspunde strict în faţa şefului de unitate şi a directorului departamentului său. Niciun europarlamentar nu îi poate trasa sarcini, nu îi poate modifica documentele, nu poate să-l promoveze sau să-l dea afară. Puterea acestor funcţionari europeni este extrem de mare. Administratorii din Direcţia Generală Extindere a Comisiei sunt cei care au introdus toate normele legislative şi administrative de îndeplinit de către ţările candidate pe cele 31 de capitole de negociere. Cartonaşele galbene şi roşii adresate României nu au fost gândite, pregătite şi introduse de către comisarii europeni, ci de administratori de diferite naţionalităţi ale căror nume nici nu va interesa vreodată opinia publică românească. Comisarii le utilizează pentru a face presiuni şi au rolul de a le prezenta opiniei publice din România şi UE.