Referendumul din Ungaria referitor la comunitatea LGBT nu a întrunit cvorumul necesar

Referendumul desfăşurat duminică în Ungaria referitor la legea privind comunitatea LGBT, considerată homofobă atât în interiorul, cât şi în afara ţării, nu a întrunit cvorumul minim necesar de 50% de voturi valide.

Potrivit Biroului Naţional Electoral, doar 44% au depus voturi valide la cele patru întrebări care figurau pe buletine, cu toate că sprijinul în favoarea răspunsului "nu" la toate întrebările - pentru care făcuse campanie guvernul de la Budapesta - a obţinut peste 90% din voturi, potrivit buletinelor numărate.

Uniunea Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva Ungariei din cauza aprobării legii referitoare la comunitatea LGBT. Blocul european a considerat actul normativ ca fiind homofob, discriminatoriu şi contrar valorilor comunitare.

După numărarea a 98,9% din voturi, referendumul nu a reuşit să întrunească minimum de 50% din voturile valide, ceea ce înseamnă că o parte importantă din populaţie a răspuns mesajului opoziţiei de a boicota plebiscitul, notează EFE.

În afara sufragiilor valide, 20% din buletinele emise nu au fost luate în calcul, deoarece nu au fost considerate valide, pentru că fie erau completate greşit, fie fuseseră scrise pe ele mesaje de protest, aşa cum au cerut organizaţiile în favoarea drepturilor LGBT şi opoziţia, scrie Agerpres.

Voturile valide la acest referendum au fost de 44% şi au reprezentat cu 9 puncte procentuale mai puţin decât cele obţinute de Fidesz, 53% din totalul voturilor exprimate.

„Referendumul propagandei de excludere a fost invalid. Avem în faţă un drum lung şi greu, dar împreună vom reuşi. (...) Le mulţumim tuturor pentru voturile invalide", a transmis Hatter, cea mai importantă organizaţie de apărare a drepturilor LGBT+ din Ungaria.

Referendumul nu este valid, dar, totuşi, acesta nu afectează continuitatea legii, care este deja în vigoare şi pe care guvernul nu intenţionează să o modifice, cel puţin deocamdată, notează EFE.

„Sunteţi de acord ca în centrele de educaţie publică să aibă loc discuţii despre orientări sexuale fără acordul părinţilor?" şi „Susţineţi promovarea terapiilor de schimbare de sex la minori?" - erau două dintre cele patru întrebări.

O a treia se referea la acceptul de a difuza „fără control" conţinuturi sexuale care „pot influenţa dezvoltarea minorilor", iar a patra făcea referire la oportunitatea apariţiei în mijloacele de comunicare în masă a unor informaţii legate de schimbarea de sex, informaţii care puteau ajunge şi la copii.

Consiliul Europei a calificat aceste întrebări drept „ambigue şi înşelătoare".