Rămâne Europa singură în fața Rusiei? Decizia care poate rescrie harta securității

După ce liderii europeni au făcut front comun la summitul NATO din iunie pentru a-l convinge pe Donald Trump că Alianța își ia în serios angajamentele privind cheltuielile de apărare, un nou test se apropie: viitorul prezenței militare americane în Europa, scrie AFP.â

Administrația de la Washington derulează în prezent o amplă evaluare a desfășurării globale a trupelor americane – un proces care ar putea duce, potrivit așteptărilor din culisele diplomatice, la o reducere treptată a efectivelor din Europa în lunile următoare.

Această perspectivă, chiar dacă momentan este învăluită în ambiguitate, generează neliniște în rândul aliaților europeni, în special pe fondul temerilor că, în eventualitatea unui impas în războiul din Ucraina, Rusia ar putea testa coeziunea NATO printr-un gest agresiv față de un stat membru.

Totuși, climatul actual în interiorul Alianței este, cel puțin în aparență, mai puțin tensionat decât în primele luni ale revenirii lui Trump la Casa Albă. Liderii NATO au obținut un angajament verbal din partea oficialilor americani că nu vor exista „surprize strategice” în Europa.

„Am convenit să nu existe surprize și să menținem cadrul strategic stabil în Europa”, a declarat Matthew Whitaker, ambasadorul SUA pe lângă NATO. El a precizat că rezultatele evaluării sunt așteptate „la sfârșitul verii sau începutul toamnei”.

În ciuda semnalelor liniștitoare, incertitudinea persistă. Experți în securitate regională avertizează că o retragere parțială a forțelor americane este „aproape inevitabilă”. Marta Mucznik, analistă la International Crisis Group, susține că „nu mai este o chestiune de dacă, ci de cât de repede”.

De la panică la prudență

Atmosfera din capitalele europene este, în mod vizibil, mai calmă decât în ianuarie, când revenirea lui Trump la putere a generat temeri reale privind posibila destructurare a Alianței. Surse diplomatice europene vorbesc acum despre un „optimism prudent”, alimentat de semnalele transmise de Washington după summitul de la Haga.

„Există o stare de spirit rezervat-optimistă. Multă speculație, dar semnalele preliminare sunt încurajatoare”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub protecția anonimatului. Un alt oficial, la fel de precaut, a admis: „Nu e nici panică, nici deznădejde.”

În prezent, în Europa se află aproximativ 85.000 de militari americani, un număr care a oscilat între 75.000 și 105.000 începând din 2022, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina. Un prim pas al retragerii ar putea viza trupele suplimentare desfășurate de administrația Biden, în special cele 20.000 mobilizate imediat după începutul războiului.

Chiar dacă o astfel de reducere nu ar afecta dramatic capacitatea de descurajare a NATO, analiștii avertizează că eventuale decizii mai drastice – cum ar fi închiderea unor baze cheie sau diminuarea infrastructurii strategice – ar ridica semne serioase de întrebare.

Miza reală: capabilitățile, nu doar numărul trupelor

Problema nu se rezumă la simpla prezență fizică a trupelor americane. Statele Unite furnizează în Europa capacități militare avansate, precum sisteme de apărare antiaeriană, rachete cu rază lungă de acțiune și resurse de supraveghere satelitară – tehnologii greu de replicat pe termen scurt de către aliații europeni, notează AFP.

„Investițiile în apărare decise la summitul de la Haga vor avea efecte reale abia peste câțiva ani”, avertizează Ian Lesser, director în cadrul German Marshall Fund. „Din acest motiv, calendarul unei retrageri devine esențial.”

Deși Trump a adoptat în ultimul an un ton mai ferm față de Moscova, încercând – fără succes – să forțeze o încheiere a războiului din Ucraina, intenția declarată de a reduce prezența militară americană în Europa intră în contradicție cu acest obiectiv.

„Este un moment cel puțin inoportun pentru a transmite semnale de slăbiciune în ceea ce privește angajamentul de securitate american în Europa”, a adăugat Lesser.

Lecțiile trecutului și incertitudinile prezentului

Încercările anterioare ale lui Trump de a retrage trupele din Germania, în primul său mandat, au fost blocate de costurile ridicate și de opoziția din Congres. Nu este exclus ca un scenariu similar să se repete, mai ales dacă deciziile vor implica relocări logistice complexe.

În ciuda calmului aparent, diplomații europeni recunosc că nimic nu este garantat în actualul peisaj geopolitic. Relațiile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană rămân vulnerabile, iar eventuale tensiuni pe această linie ar putea avea repercusiuni și asupra dosarului securității.

„Pentru moment, semnalele sunt pozitive”, a declarat un alt diplomat european. „Dar dacă ne înșelăm și retragerile vor începe în 2026? Adevărul e că, deocamdată, avem prea puține date concrete.”