Premierul britanic, prima înfrângere. Înalta Curte de Justiţie de la Londra a stabilit că May nu poate declanşa Brexitul fără aprobarea Parlamentului

Premierul Theresa May nu poate să declanşeze ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără aprobarea Parlamentului, a stabilit joi Înalta Curte de Justiţie de la Londra, relatează The Associated Press şi BBC News. Guvernul urmează să facă apel împotriva hotărârii la Curtea Supremă.

Un complet format din trei judecători ai Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra a decis că Guvernul are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a declanşa Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, dând astfel startul procedurilor oficiale de ieşire a Regatului Unit din blocul comunitar.

„Instanţa nu acceptă argumentul înaintat de Guvern”, a spus preşedintele completului, judecătorul John Thomas, la citirea deciziei. „Decidem că Guvernul nu are prerogativa (...) de a activa Articolul 50, pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană”, a adăugat magistratul.

   „Curtea nu a acceptat argumentul prezentat de guvern“ care considera că votul parlamentului nu este util. „Curtea acceptă argumentul principal al reclamanţilor“, au adăugat judecătorii, a căror decizie ar putea avea consecinţe serioase în ceea ce priveşte continuarea procesului ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, notează AFP.

Avocaţii reclamanţilor au pledat cu succes că May nu are autoritatea să recurgă la un vechi privilegiu legal pentru a-şi justifica decizia de a începe negocierile pentru Brexit fără acordul parlamentului. 

Guvernul britanic va face apel la decizia Înaltei Curţi 

Guvernul Marii Britanii a anunţat nu va schimba programul pe care şi l-a fixat în privinţa Brexit, în pofida deciziei de joi a Înaltei Curţi de Justiţie, care a decis că premierul nu poate invoca Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona fără aprobarea Parlamentului, relatează The Independent.

„Planul nostru rămâne să invocăm Articolul 50 până la finalul lunii martie”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului Theresa May. „Noi considerăm că programul legal ar trebui să permită acest lucru”, a adăugat el.

Anterior, Executivul britanic anunţase joi că va face apel la decizia Înaltei Curţi de la Londra, conform căreia prim-ministrul britanic Theresa May trebuie să obţină acordul parlamentului înainte de a începe negocierile privind ieşirea din Uniunea Europeană, transmite Reuters. 

Totodată, ministrul comerţului, Liam Fox, a spus că executivul britanic este dezamăgit de decizia Înaltei Curţi. „Guvernul este dezamăgit de decizia tribunalului. Ţara a votat să părăsească Uniunea Europeană într-un referendum aprobat printr-un proiect de lege al parlamentului. Guvernul este hotărât să respecte rezultatul referendumului“, a declarat Fox în parlament.

Liderul laburist Jeremy Corbyn a cerut Guvernului să „prezinte Parlamentului termenii de negociere fără întârziere”, adăugând că „trebuie să existe transparenţă şi responsabilitate în faţa Parlamentului privind termenii Brexit”.

Pe de altă parte, liderul formaţiunii eurosceptive UKIP, Nigel Farage, şi-a exprimat teama că cei 51,9% dintre alegătorii care au votat pentru ieşirea din UE la referendumul din iunie vor fi „trădaţi”.

Gina Miller, care a sesizat Înalta Curte de Justiţie în acest dosar, a declarat la plecarea de la tribunal că Gubernul ar trebui să ia „decizia înţeleaptă de a nu face apel”. „Rezultatul de astăzi (joi – n.r.) este despre noi toţi. Nu este pentru mine sau pentru echipa mea. Este pentru Regatul nostru Unit şi despre viitorul nostru al tuturor”, a insistat ea.

Curtea Supremă a Marii Britanii va analiza apelul depus de Guvern la decizia privind declanşarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona în intervalul 5-8 decembrie, relatează Reuters.

 Premierul Theresa May a declarat în repetate rânduri că referendumul prin care a fost decisă ieşirea ţării din UE nu are nevoie de un vot în Parlament. Mai exact, şefa Guvernului vrea să folosească aşa-numita „prerogativă regală” sau „a Coroanei”, care şi permite Guvernului, printre altele, să retragă ţara din tratate internaţionale.

Pe de altă parte, criticii au avertizat că neconsultarea Legislativului în această situaţie este neconstituţională, în condiţiile în care ieşirea din UE  va suprima drepturi, inclusiv libertatea de circulaţie.

Acest dosar ar putea avea consecinţe profunde asupra echilibrului puterii între Parlament şi Guvern şi este considerat cel mai important caz în domeniul constituţional al acestei generaţii.

May a anunţat că va va invoca Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona şi va notifica UE cu privire la intenţia Regatului de a părăsi blocul european până la sfârşitul lui martie.

Lira sterlină s-a apreciat pe pieţe după anunţarea deciziei instanţei, în condiţiile în care mulţi investitori speră că Parlamentul va tempera politicile Guvernului şi va face perspectiva unui „Brexit dur” mai puţin probabilă.

Comisia Europeană refuză să comenteze decizia Înaltei Curţi din Londra

Comisia Europeană a refuzat joi să comenteze decizia Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra, potrivit căreia guvernul condus de premierul britanic Theresa May trebuie să obţină acordul parlamentului înainte de invocarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, a cărui activare dă startul unei perioade de doi ani de negocieri între Marea Britanie şi Uniunea Europeană pe tema Brexitului, informează Reuters.

 Un purtător de cuvânt al executivului european a declarat că şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va discuta vineri cu premierul britanic Theresa May, după ce aceasta a solicitat să aibă o convorbire telefonică cu Juncker.

Purtătorul de cuvânt al UE a amintit totodată că toate celelalte 27 de state membre ale UE au cerut Marii Britanii să înceapă cât mai rapid negocierile privind ieşirea din UE. 

Marea Britanie încă se mai poate răzgândi cu privire la Brexit, spune cel care a conceput Articolul 50 

Marea Britanie se mai poate răzgândi în privinţa Brexitului chiar şi după declanşarea negocierilor oficiale de „divorţ“ cu Uniunea Europeană, a declarat joi pentru BBC TV fostul ambasador britanic la UE, John Kerr, cel care a conceput Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, transmite Reuters, preluată de agerpres.ro.

 Premierul britanic Theresa May a declarat că va invoca Articolul 50 la sfârşitul lui martie 2017, ceea ce presupune începerea unei perioade de doi ani de negocieri pe tema părăsirii de către Marea Britanie a Uniunii Europene.

„Puteţi să vă răzgândiţi în timp ce acest proces este în curs de desfăşurare“, a spus Kerr. „În timpul acelei perioade, dacă o ţară s-ar hotărî că nu mai doreşte până la urmă să iasă (din UE), toată lumea ar fi foarte supărată că şi-a pierdut vremea. Ar putea încerca să obţină un preţ politic, dar din punct de vedere legal nu pot insista să plecaţi“, a explicat Kerr.

Procurorul general Jeremy Wright a declarat luna trecută la Înalta Curte că notificarea privind invocarea Articolului 50 — cel mai probabil prin intermediul unei scrisori adresate de Theresa May — ar fi irevocabilă. Însă Kerr este de părere că Articolul 50 „nu este irevocabil“. Dacă Articolul 50 ar putea fi revocat, negocierile Marii Britanii pe tema Brexitului ar putea urma o cale semnificativ diferită.

Kerr ar dori ca fie parlamentul, fie populaţia — în urma unor alegeri sau prin intermediul unui al doilea referendum — să revină asupra deciziei Marii Britanii de a părăsi UE în termen de un an sau de 18 luni. El a adăugat că, dacă Scoţia ar vota pentru independenţă, este foarte probabil ca scoţienii să obţină statutul de membri ai UE destul de rapid. „Cred că, odată obţinută independenţa, scoţienii ar putea depune cerere de aderare şi probabil ar intra destul de rapid“ în UE, a mai spus Kerr.