Potrivit ultimelor sondaje, partidul premierului Viktor Orban va câştiga alegerile parlamentare din Ungaria

Cu două săptămâni inaintea scrutinului legislativ din Ungaria (6 aprilie a.c.), în cadrul căruia peste opt milioane de cetăţeni vor alege noul parlament,  se conturează, o victorie a Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban.

Într-un sondaj realizat la jumătatea lunii martie , Fidesz a fost creditat cu 32 la sută din intenţiile de vot, înregistrând o creştere de doi la sută faţă de luna precedentă. Ultima dată Fidesz a atins acest nivel de popularitate în urmă cu trei ani. Lista comună a stângii şi  a  liberalilor s-a menţinut la 23 la sută. A crescut şi procentul ecologiştilor de la LMP, („Se poate altă politică”)- de la doi la patru la sută, analiştii prevăzând că este posibil ca până la 6 aprilie să depăşească pragul electoral de cinci la sută. Dar cea mai mare creştere a fost înregistrată de partidul de extremă dreapta Jobbik. care a ajuns la 11 la sută în condiţiile în care, în urmă cu două luni se cifra la şase la sută.

Nu se ştie dacă Fidesz va reuşi să realizeze performanţa de acum patru ani când, când împreună cu creştin-popularii –au candidat candidează pe liste comune - au obţinut două treimi din mandate. Practic, opoziţia nu a avut aproape nici un rol în cei patru ani de ciclu parlamentar, Fidesz şi premierul reuşind să-şi impună toate proiectele legislative. 

Opoziţia a făcut front comun prea târziu

Din păcate, opoziţia unită, stânga şi liberalii, compusă din coaliţia Împreună- Dialog pentru Ungaria,  condusă de fostul premier Gordon Bajnai, socialiştii de la PSU, gruparea Coaliţia Democratică a lui F. Gyurcsanyi şi liberalii,  a decis prea târziu să candideze pe o  listă comună. Rivalităţi şi ambiţii personale au făcut ca frontul comun să se nască abia în urmă cu  câteva luni,  nemafiind timp pentru o campanie electrală mai îndelungată, pentru a face cunoscut alegătorilor programul comun.

Au existat tentative serioase de discreditare a stângii, respectiv a PSU. S-a descoperit şi s-a dat publicităţii în timpul campanieie electorale faptul că, un vicepreşedinte al partidului (Gabor Simon) avea depuse în conturi din străinătate sume mari de bani pe care nu le-a declarat Fiscului din Ungaria. Cum PSU a reuşit să iasă basma curată din afacere, acest scandal, pe lângă altele mai mici, se pare că nu a afectat procentajul coaliţiei.

Dispute pe votul ungurilor din străinătate

Una din problemele mult dezbătute ale alegerilor este votul ungurilor care lucrează în străinătate şi al celor din diaspora sau din ţările vecine Ungariei care deţin dublă cetăţenie. Decizia Biroului Electoral Central de a nu permite vorul electronic sau prin corepondenţă primei categorii, ci numai cel exercitat la birourile electorale organizate de Ambasadă sau consulate, dar  acceptân acest fel de vot pentru deţinătorii dublei cetăţenii este considerată discriminatorie de către opoziţie.

Analiştii apreciază că, dacă numărul participanţilor la vot este mai mic, cu atât mai mare ar fi şansa Fidesz de a câştiga alegerile. De asemenea, se pun mari semne de întrebare legate de votul maghiarilor de dincolo de graniţe care nu au un domiciliu stabil în Ungaria şi care urmau să se înregistreze pe listele de alegători. Numărul lor a ajuns la peste 225.000, dintre care cei mai mulţi-98.000- provin din România şi cifrele ar mai putea creşte. Alegătorii cu dublă cetăşenie nu pot vota decât pe liste de partide şi nu candidaţi individuali (sistemul de vot în Ungaria este mixt), de aceea, partidele au acordat  atenţie campaniei electorale din ţările vecine, inclusiv din România.

Se pare că aici, favoritul principal ar fi partidul Fidesz, urmat de Jobbik. Totuşi, votul lor nu este semnificativ în ansamblul alegerilor, de cel mult unu sau două mandate în cazul în care toţi cu dublă cetăţenie ar vota pentru acelaşi partid. Este criticat şi procedeul de vot permis acestora.. Buletinele de vot pot fi trimise şi prin poştă sau predate consulatelor maghiare în bloc iar strângerea voturilor o poate face oricine.

De pildă în Transilvania aşa numitele Centre ale Democraţiei aparţinând PPMT (Partidul Popular Maghiar din Transilvania), formaţiunea episcopului Laszlo Tokes, s-a angajat că va aduna voturile. Opoziţia este nemulţumită şi de programul electronic de numărare a voturilor al Biroului Electoral Central, considerând că softul  nu a fost testat nici acum, cu două săptămâni înainte de alegeri. Ea vorbeste de tentative de fraudă şi cere un control riguros, ţinând cont de experienţele din trecutul apropiat când la câteva alegeri locale, scrutinul a fost fraudat.

Cu toate că  în cei patru ani de guvernare Fidesz situaţia economică a Ungariei s-a deteriorat, promisiunile electorale cu privire la reducerea datoriilor externe nu au fost îndeplinte, iar Ungaria a devenit ţinta criticilor UE, fiind acuzată de nerespectarea unor criterii democratice. Mesajul cu nunaţe naţionaliste şi antieuropene al premierului Orban îşi găseşte ecou la -o mare parte a alegătorilor.

Reprezentarea minorităţilor

Dă de gândit faptul că dintre mesajele antiguvernamentale ale opoziţiei de stânga liberală şi al partidului Jobbik, acesta din urmă a prins destul de bine, dovada dublarea în ultimele două luni a procentului acestui partid. Luând în calcul datele, analiştii apreciază că, probabil, schimbarea regimului politic din Ungaria se amână încă patru ani.

Pentru aceste alegeri cele 13 minorităţi recunoscute oficial pot  prezenta liste de candidaţi. Toate minorităţile vor avea în parlament un purtător de cuvânt. Dacă una dintre minorităţi obţine pentru lista prezentată un sfert din voturile necesare unei liste de partid obişnuite, respectiv 20-25.000 de voturi, candidatul devine deputat cu drept de vot.