Pe cine ar alege ucrainenii președinte dacă duminică ar fi alegeri. Se conturează și o surpriză
0Un sondaj făcut printre ucraineni prezintă tendința lor de vot la alegerile prezidențiale, dacă scrutinul ar avea loc duminică.
Președintele Radei Supreme a Ucrainei a anunțat că parlamentul lucrează la un proiect de lege dedicat organizării alegerilor după încheierea stării de război, scrie Pravda.
Majoritatea ucrainenilor l-ar vota din nou pe Volodimir Zelenski la alegerile prezidențiale care vor fi organizate după ce se va încheia războiul.
Foarte mulți ucraineni l-ar vota și pe Valeri Zalujnîi, fostul șef militar al armatei ucrainene, în prezent ambasador în Marea Britanie. Acesta este pe locul doi în sondajul de opinie citat. El a fost demis de Zelenski în urmă cu un an și jumătate și înlocuit cu Oleksandr Sîrski.
De asemenea, un ipotetic „partid Zalujnîi” ar obține un număr important de voturi.
Întrebați „dacă alegerile prezidențiale ar fi organizate în această duminică, pe care candidat l-ați alege”, ucrainenii au răspuns în felul următor:
- Volodimir Zelenski – 31%
- Valeri Zalujnîi – 25%
- Petro Poroșenko – 6%
- Kirilo Budanov – 5%
- Dmitro Razumkov – 4%
- Serhi Pritula – 3%
- Iulia Timoșenko – 3%
- Andri Bilețki – 3%
- Oleksi Honcearenko – 3%
- Vitali Kliciko – 1%
- Și-ar anula votul – 1%
- Nu ar vota – 5%
- NS/NR – 9%
În vestul Ucrainei, sprijinul pentru Zelenski și Zalujnîi sunt la același nivel – 27%. Pentru segmentul de vârstă de 50+ ani, sprijinul pentru Zelenski îl depășește pe cel al lui Zelenski – 31% față de 30%.
La întrebarea „Susțineți activitatea președintelui Volodimir Zelenski?”, ucrainenii au răspuns în proporție de 33% că susțin ferm, 32% că susțin într-o oarecare măsură, 16% că nu susțin deloc sau nu susțin într-o oarecare măsură.
Deși sondajele de opinie arată că majoritatea covârșitoare a cetățenilor nu dorește alegeri în vreme de război, anumite voci și aliați externi au atras atenția asupra lipsei unui calendar electoral clar.
La începutul celui de-al doilea mandat, fostul președinte american Donald Trump a îndemnat Ucraina să organizeze alegeri cât mai curând. Kievul a respins această solicitare, invocând situația de conflict, starea de securitate și dificultățile logistice inerente.
Zelenski a afirmat anterior că este dispus să cedeze președinția dacă se încheie un acord de pace.
Rusia folosește subiectul alegerilor pentru a discredita Kievul
În propaganda Kremlinului, tema alegerilor este folosită ca instrument de delegitimare a conducerii ucrainene. Rusia susține că, odată cu expirarea primului mandat al lui Zelenski — preconizat inițial pentru 20 mai 2024 — acesta nu mai este legitim.
Într-un context în care războiul continuă, eforturile parlamentare de a pregăti alegeri post‑conflict sunt o dovadă a intenției Ucrainei de a-și reface democrația în mod transparent, dar cu pași calculați. Însă drumul rămâne plin de provocări: legislative, logistice, dar și geopolitice.
Legea marțială – obstacol în calea votului
De la declanșarea invaziei, starea de urgență și legea marțială au blocat organizarea oricăror alegeri. Mandatul președintelui Volodimir Zelenski a fost automat prelungit, iar asta este în conformitate cu ceea ce permit legile ucrainene.