Partidele naţionaliste înceară să formeze o alianţă în noul Parlament European
0Cel puţin cinci partide naţionaliste, care au obţinut mandate în noul Parlament European, şi-au exprimat intenţia de a forma o alianţă în blocul comunitar, potrivit unei conferinţe de presă susţinută miercuri la Bruxelles, informează BBC.
Anunţul a fost făcut de liderii formaţiunilor politice: Frontul Naţional din Franţa, Partidul pentru Libertate (PVV) din Olanda, Partidul Libertăţii (FPO) din Austria, Liga Nord din Italia, precum şi de reprezentanţii partidului flamand Vlaams Belang, din Belgia.
Cele cinci formaţiuni politice naţionaliste au obţinut împreună 38 de mandate din totalul de 751 disponibile, în noul Parlament European, notează sursa citată.
Preşedinta partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, ar urma să fie liderul noii alianţe, mai ales după ce propria formaţiune politică a reuşit să câştige 25% dintre voturile francezilor la alegerile europarlamentare, scorul său fiind cel mai bun din Franţa.
„Alegerile au fost un succes enorm pentru noi, un moment absolut istoric”, a declarat Marine Le Pen, şefa Frontului Naţional.
Cu toate acestea, formarea unei alianţe majore între partidele naţionaliste ar putea fi un scop destul de greu de realizat, în principal din cauza neînţelegerilor dintre lideri.
Recent, Nigel Farage, şeful partidului eurofob UKIP, din Marea Britanie, a descris formaţiunea lui Marine Le Pen ca fiind rasistă, subliniind că nu are nimic în comun cu aceasta. Totodată, Nigel Farage a iniţiat o serie de discuţii pentru a forma o altă alianţa cu partidul naţionalist italian „Mişcarea Cinci Stele”.
„Domnul Farage are tactica sa. Doreşte să rămână şeful grupului său în Parlamentul European. Ne pare rău, Nigel, noi ne formăm propriul grup”, a declarat Marine Le Pen.
Regulile de la Bruxelles impun ca cerinţe minime pentru formarea unui grup parlamentar existenţa a minimum cinci partide politice, cu cel puţin 25 de deputaţi.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a precizat recent că liderii europeni au început consultările cu privire la priorităţiile Uniunii Europene în contextul rezultatelor de la alegeri.
Citeşte şi:
Alegerile europene, zguduite de „cutremurul” politic al partidelor extremiste şi eurofobe
După o lungă perioada de criză, europenii s-au arătat mult mai receptivi la politicile naţionaliste promovate de partidele de extremă dreapta. În Franţa, Grecia, Austria, Marea Britanie, precum şi în Danemarca, formaţiunile politice care au avut un discurs populist, anti-imigraţionist sau populist au reuşit să atragă cele mai multe voturi pentru scrutinul europarlamentar.
Liderii UE, treziţi de votul europenilor
Liderii ţărilor membre UE au decis să revizuiască priorităţile Uniunii pentru a răspunde valului eurofob al alegerilor europene, înainte de a numi viitorul preşedinte al Comisiei Europene.
Partiturile puterii la Bruxelles
Treziţi în pumni după şocul produs de rezultatele europarlamentarelor, politicienii europeni trimit la Bruxelles mesajul că, măcar în ceasul al 12-lea, cineva ar trebui să reunească orchestra pentru a se putea cânta în comun o partitură minimală a puterii.