Participare istorică la vot de teama extremei drepte
0Duminică s-a înregistrat o prezenţă-record la urne, 85%, cea mai mare din istoria Franţei, mai mare decât în 1965, când ţara a ales pentru prima dată un şef de stat prin sufragiu
Duminică s-a înregistrat o prezenţă-record la urne, 85%, cea mai mare din istoria Franţei, mai mare decât în 1965, când ţara a ales pentru prima dată un şef de stat prin sufragiu universal. Charles de Gaulle a fost ales atunci de 84,6% din electorat.
Analiştii spun că, de această dată, principalul motiv al alegătorilor a fost acela de a împiedica repetarea situaţiei de la alegerile din 2002, când apatia electoratului i-a permis liderului extremei drepte Jean-Marie Le Pen să intre în turul al doilea. Aberaţia a transformat atunci al doilea tur de scrutin într-un referendum naţional împotriva lui Le Pen, reflectând mai puţin susţinerea pentru câştigătorul de atunci, Jacques Chirac. Totuşi, potrivit analiştilor, participarea masivă la vot a reflectat şi speranţa de schimbare, mai ales că era vorba atât de o nouă generaţie de politicieni (vechea gardă fiind aproape absentă din peisaj), cât şi de un număr-record de alegători tineri, aflaţi pentru prima dată la urne (peste trei milioane).
"Aceste alegeri sunt opusul celor din 2002. Pentru prima dată, ele nu sunt dominate de reprezentanţii unui guvern care mai fusese la putere, iar principalii candidaţi sunt pentru prima dată în această postură", afirmă Jean-Luc Parodi, unul dintre politicienii de prim calibru ai Franţei.