Parlamentul Greciei a aprobat un proiect de reformă a Codului Muncii, în ciuda unor ample proteste

Parlamentul din Grecia a adoptat miercuri seară un controversat proiect de reformă a Codului Muncii, în ciuda mai multor greve şi manifestaţii de protest, inclusiv în ziua votului, relatează AFP.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a reuşit să îşi treacă proiectul de lege prin parlament, cu voturile partidului său de dreapta, Noua Democraţie, care deţine 158 din cele 300 de locuri din legislativ.

Transportul public din capitala Atena, precum şi serviciile de feribot spre insulele greceşti au fost oprite total pentru 24 de ore, în timp ce mai multe servicii publice au fost închise pentru a protesta împotriva acestui proiect de lege, care urmăreşte să crească flexibilitatea în privinţa timpului de muncă şi să reglementeze dreptul la grevă.

Peste 7.000 de persoane au defilat miercuri la prânz la Atena, iar circa 9.000 de manifestanţi s-au adunat în cursul serii în faţa parlamentului, conform poliţiei.

 Prim-ministrul spune că reforma, "profund favorabilă creşterii" economice, aliniază Grecia la normele europene şi aduce mai multă "transparenţă" proceselor sindicale.

Un lucrător din patru este în prezent nedeclarat sau parţial declarat de angajator, potrivit lui Kyriakos Mitsotakis.

În schimb, secretarul general al Partidului Comunist, Dimitris Koutsoumbas, consideră că noul sistem legalizează un fel de "junglă" la locul de muncă, unde angajaţii vor fi "complet fără apărare".

În opinia liderului de opoziţie Alexis Tsipras, "acest proiect de lege înseamnă a lucra mai mult, pentru un salariu mai mic şi fără securitate. "Este o întoarcere în Evul Mediu", a spus el miercuri de la tribuna parlamentului.

Conform guvernului, reformele introduc posibilitatea unui flexibilizări a programului, permiţând ziua de lucru de 10 ore, precum şi crearea unor reguli privind telemunca, îmbunătăţirea prevenirii hărţuirii sexuale la locul de muncă sau ameliorarea condiţiilor privind concediul parental.

Proiectul de lege vizează de asemenea impunerea unei activităţi minime în serviciile publice în caz de grevă şi tragerea la răspundere penală a sindicatelor, cu introducerea de amenzi, în caz de întrerupere a serviciului.

Conform sindicatelor şi partidelor de opoziţie, această reformă slăbeşte negocierile colective, pune în discuţie separarea vieţii private de cea profesională şi legalizează zilele prelungite de lucru impuse de angajatori, în special de marile companii, de mai mulţi ani.

Săptămâna trecută, 16.000 de persoane au luat parte la diverse manifestaţii organizate la Atena de sindicate şi partidele de opoziţie.