Notre-Dame de Paris, o catedrală de artă şi istorie de peste 850 de ani

Catedrala Notre-Dame, construită între secolele al XII-lea şi al XIV-lea, "inima Parisului", aşa cum au numit-o francezii, reprezintă "simbol al păcii" şi înseamnă totodată "toată istoria şi cultura Franţei".

Imaginile impresionante ale turlei în formă de săgeată prăbuşite, luni, în incendiul devastator care este în desfăşurare, au făcut înconjurul lumii şi au stârnit o emoţie generală în Franţa, în special.

Turla, care avea 93 de metri, a fost construită din 500 de tone de lemn şi 250 de tone de plumb. Ea a fost reconstruită de Viollet-le-Duc în secolul al XIX-lea. Era în curs de restaurare.

"Doamna noastră în alb", aşa cum o mai numesc francezii, monument în stil gotic, sediu al Arhiepiscopiei Parisului, se află în Île de la Cité, în centrul Parisului.

Intrarea în cel mai vizitat monument al Franţei se face prin trei porţi bogat ornamentate. Faţada dantelată prezintă două turnuri patrulatere de câte 69 de metri fiecare.

Interiorul, impozant, copleşitor, se înalţă pe trei rânduri de coloane: 130 de metri lungime, 45 metri lăţime şi 35 de metri înălţime. Până la 10.000 de persoane încap în interior. Statui, picturi şi obiecte de cult fac parte din patrimoniul monumentului. Este vizitat anul de 13 milioane de oameni.

1163 este data tradiţională reţinută pentru momentul în care a fost pusă prima piatră a Catedralei, în prezenţa Papei Alexandre III. Construcţia a început pe locul unui lăcaş de cult dedicat sfântului diacon Ştefan şi a durat până în 1345.

Edificiul a suferit modificări în secolele  XVII şi XVIII.

La începutul secolului al XIX-lea, o nouă convenţie este semnată în iulie 1801 şi Notre-Dame va fi sub semnul cultului roman la 18 aprilie 1802.

Acest monument spiritual şi cultural a inspirit numeroşi artişti. În 1831, Victor Hugo a publicat romanul său “Notre-Dame de Paris” care va fi un mare succes. În 1844, guvernul regelui Louis-Philippe 1 decide restaurarea Catedralei  din Paris şi construirea unei sacristii.

Proiectul de restaurare a fost încredinţat arhitecţilor Eugène Viollet-le-Duc şi Jean-Baptiste Lassus. În 1857, după moartea lui Lassus, Viollet-le-Duc va rămâne singurul maestru al operei. "A restaura un edificiu, nu înseamnă să-l întreţii, să-l repari sau să-l refaci, ci să-l readuc într-o stare în care nu a fost niciodată", spunea Viollet-le-Duc.

Napoleon a fost încoronat aici împărat al Franţei la data de 2 decembrie 1804. 

Cele două Războaie nu au afectat monumentul.

Din 1990 până în 1992, marea orgă, devenită în secolul XX cea mai cunoscută din lume, va face obiectul unei restaurări ample.

De notat este şi ampla campanie de curăţare a faţadei occidentale, care va dura mai mult de 10 ani şi care, graţie restauratorilor de la Monuments Historiques şi a tehnicienilor, a permis ca din anul 2000 această bijuterie arhitecturală medieval să poată fi admirată în toată spledoarea sa.

Catedrala era în curs de restaurare de mai multe luni, în special pentru curăţare, după ce a fost înnegrită din cauza poluării.

"Notre-Dame de Paris nu este doar o catedrală, vestigie a unei epoci în care bărbaţii priveau către cer, este casa comună, arc pentru istoria noastră. Este o parte inestimabilă a Franţei care a fost devastată de flăcări", începe un articol publicat pe site-ul ziarului Le Figaro, luni. Străjuită de Sena, Catedrala "este vas pe care ne putem îmbarca şi în care putem naviga în afara timpului", spunea François Mauriac.