Nehammer și Rutte, discuție despre Schengen. „Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extindere”

Cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit joi la Viena pe premierul olandez Mark Rutte,  pentru a discuta despre migraţia ilegală, în timp ce miniştrii lor de interne se întâlneau la Stockholm cu ceilalţi colegi din UE pentru a discuta pe aceeași temă.

După ce ambii politicieni s-au opus în decembrie aderării României şi Bulgariei la Schengen, ei par să-și mențină în continuare aceeași poziție, relatează presa austriacă.

Cancelarul Nehammer şi premierul Rutte au subliniat legăturile strânse dintre Austria şi Olanda.

„Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”, a anunţat cancelarul austriac, citat de „Kronen Zeitung”.

Ţările de Jos şi Austria doresc să ceară împreună soluţii în lupta împotriva migraţiei ilegale în cadrul summitului extraordinar al UE programat la începutul lunii viitoare. Nehammer a spus că este important faptul că are loc această reuniune la vârf.

„S-a aşteptat mult prea mult timp până să se întâmple asta”, a menţionat el, potrivit News.ro. 

Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi, în timpul vizitei sale la cancelarul Karl Nehammer, că a constatat „un consens în formare” în UE, însă crede că va fi nevoie de mai multe summituri ale UE pentru a rezolva aceste probleme. Când s-a convenit asupra acordului UE-Turcia privind refugiaţii în 2016, a fost mai uşor, a declarat premierul olandez. Acum, a spus el, UE are o multitudine de probleme, inclusiv Schengen, Frontex, sistemul Dublin şi repatrierile.

„Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin”, a cerut Rutte, altfel „Schengen nu va supravieţui”, a avertizat premierul olandez.

La rândul său, Nehammer a reiterat cererea de sprijin financiar din partea UE pentru Bulgaria şi Grecia pentru protecţia frontierelor externe ale UE, potrivit sursei citate. 

Nehammer a acuzat Comisia Europeană, care nu doreşte să finanţeze garduri la frontiere, că are o „abordare ideologică” a problemei. Direcţiile pentru protecţia frontierelor externe ale UE includ şi măsuri de construcţie. Nu este „corect ca Bulgaria să fie lăsată singură cu costurile”, pentru că în realitate, poliţiştii de frontieră bulgari protejează şi frontierele Austriei şi Olandei.

„Aceasta nu este o chestiune ideologică, ci una pragmatică. Trebuie să fii flexibil şi creativ. De asemenea, este necesară finanţarea echipamentelor tehnice, a personalului şi a dronelor. Este esenţial ca ţări precum Bulgaria şi România să primească sprijin. Un gard care nu este monitorizat nu este o barieră”, a punctat cancelarul austriac.

„Dacă vrem ca UE să rămână un refugiu sigur pentru refugiaţi, trebuie să ne asigurăm că numărul acestora este gestionabil”, a declarat la rândul său premierul Rutte.

Deși este clar că sunt necesare mai multe măsuri de gestionare a frontierelor externe, Rutte a susţinut că nu trebuie să i se spună Comisiei Europene ce să finanţeze - o remarcă ce aparent pare să fie o săgeată la adresa interlocutorului său austriac.

Zilele trecute, în timpul unei vizite efectuate luni la graniţa bulgaro-turcă, Nehammer a cerut fonduri UE în valoare de două miliarde de euro pentru extinderea gardului de frontieră al Bulgariei. În conformitate cu sistemul Dublin, prima ţară în care ajunge un refugiat este responsabilă pentru procedurile de azil, însă, în practică, sistemul nu a funcţionat în mod adecvat în UE.