Negocierile de pace între Rusia şi Ucraina. Surse: Moscova a renunţat la cerinţa „denazificării”

Rusia a renunţat la o parte din condiţiile sale principale în cadrul negocierilor privind un acord de încetare a focului, între care cerinţa „denazificării” Ucrainei, şi ar fi pregătită să facă concesii precum aderarea la UE şi garanţii de securitate în schimbul renunţării la năzuinţa apartenenţei la NATO, relatează Financial Times, care citează patru surse informate cu privire la discuţiile în curs între părţi.

Rusia mai cere şi ca Ucraina să rămână neutră din punct de vedere militar.

Varianta de acord de încetare a ostilităţilor nu mai cuprinde trei dintre cerinţele principale ale Rusiei, şi anume „denazificare”, „demilitarizare” şi protecţie legală a limbii ruse în Ucraina, au declarat sursele pentru publicaţia americană, în contextul celei de-a patra runde a negocierilor de pace, la Istanbul, marţi.

.

David Arahamia, preşedintele partidului parlamentar al lui Volodimir Zelenski şi membru în echipa de negociere, a declarat pentru Financial Times că părţile sunt aproape să ajungă un acord privind garanţii de securitate şi aspiraţia Ucrainei la UE, dar că perspectivele păcii trebuie privite cu prudenţă.

„Toate problemele” au „fost pe masă de la începutul” negocierilor doar că „o mulţime de puncte - de fapt, în cadrul fiecărui articol, sunt puncte nerezolvate”, a spus acesta.

O altă sursă informată cu privire la discuţii a dezvăluit că partea ucraineană are îngrijorări legate de faptul că Rusia îşi modifică aproape zilnic poziţia atât în materie de presiune militară, cât şi în materie de cerinţe precum „demilitarizarea”.

Rusia „nu poate şi nu va vorbi despre progrese”, deoarece „asta nu poate decât dăuna procesului de negociere”, spunea luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, adăugând că „în acest moment, din nefericire, nu putem vorbi despre rezultate semnificative şi evoluţii notabile”.

Ca parte a acordului aflat în negocieri, în afara renunţării la năzuinţa aderării la NATO, Ucraina nu va dezvolta arme nucleare şi nu va găzdui baze militare străine pe teritoriul său.

În schimb, Ucraina va primi ceea ce Arahamia a numit „termeni apropiaţi de Articolul 5 al NATO”- care stipulează că atacul asupra unui membru este un atac asupra tuturor - prin care să primească garanţii de securitate din partea mai multor ţări, între care Rusia, SUA, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, China, Italia, Polonia, Israel şi Turcia.

Totuşi, orice fel de acord de pace va trebui să fie agreat cu toate ţările garante şi ratificat de Parlamentul fiecăreia, a atenţionat Zelenski duminică.

Liderii lor încă nu s-au angajat în acest sens, însă „nu avem până respingeri” ale propunerii, spune Arahamia.

Pe de altă parte, orice fel de acord negociat va fi supus unui referendum, a anunţat Zelenski.

„Singura chestiune rezolvată este tipul de garanţii de securitate căutate de Ucraina, dar încă trebuie să obţinem aprobarea ţărilor garante, altfel acordul nu se iniţiază”, a spus negociatorul ucrainean.

Draftul acordului lasă însă în afară cel mai cu miză punct în negocieri, şi anume tentativele Ucrainei de a recupera Crimeea, acesta urmând să fie discutat pe viitor într-o eventuală întâlnire directă între Putin şi Zelenski.

Moscova cere ca Ucraina să recunoască controlul rus asupra Crimeei, anexate de Moscova în 2014, ca şi cele două teritorii administrate de separatiştii pro-ruşi în regiunea estică Donbas.

„Nu vom recunoaşte alte frontiere decât cele înscrise în Declaraţia noastră de Independenţă. Este punctul nostru crucial”, a spus Arahamia.

Momentan, Ucraina este dispusă să aibă discuţii despre probleme umanitare precum reaprovizionarea cu apă a Crimeei şi angajamentul de a nu încerca să recapete controlul asupra peninsulei prin forţă, au declarat cele patru surse.

Dacă se ajunge la un acord de încetare a focului care să şi ţină, pasul următorul este întâlnirea miniştrilor de externe ai celor două părţi care să stabilească termenii finali ai acordului de pace.