NATO pune 300.000 de soldaţi în alertă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că statele aliate au pus în aleră ridicată sute de mii de soldaţi într-un efort conjugat de a descuraja ameninţarea tot mai vizibilă care vine din partea Moscovei.

Militarii vor fi gata în două luni să intervină, dacă va fi nevoie, să apere statele baltice de o eventual agresiune din partea Rusiei, scrie „The Times“.

”Am văzut că Rusia este mult mai activă în diferite moduri. Am văzut o Rusie mult mai fermă în punerea în aplicare de mai mulţi ani a unui plan de acumulare militară; triplarea cheltuielilor de apărare începând cu anul 2000, în termeni reali; dezvoltarea de noi capabilităţi militare; exercitarea acestei puteri şi folosirea forţei militare împotriva vecinilor”. 

Stoltenberg a mai declarat pentru „The Times că Rusia duce o propagandă activă în Europa printre aliaţii NATO şi acesta este motivul pentru care organizaţia răspunde, „cu cea mai mare întărire a apărării noastre colective de la sfârşitul Războiului Rece".

Adam Thomson, reprezentantul permanent al Marii Britanii pe lângă NATO , estimează că în prezent alianţei militare i-ar lua 180 de zile pentru a implementa o forţă de 300.000 de militari, şi că accelerarea acestei rate la doar două luni de zile este de o importanţă covârşitoare. Măsurile vin ca răspuns la faptul că Rusia îşi întăreşte puterea militară în străinătate.

Numărul este imens, dacă ne raportăm la planul iniţial al liderilor Alianţei de a instală o brigadă multinaţională de 4.000 de militari la frontiera dintre Rusia şi ţările baltice, dar se pare că ameninţarea Moscovei începe să fie văzută acum cu alţi ochi.

„Am observat o Rusie tenace în a-şi realiza planurile de consolidare a armatei în ultimii ani. A triplat bugetul de apărare în termeni reali începând cu 2000, a dezvoltat noi capacităţi militare, şi-a exersat noile sale capacităţi, ba chiar şi-a agresat militar şi vecinii”, a comentat Stoltenberg.

Scopul liderilor Alianţei este că imensa forţă militară pe care au pus-o în alertă să fie gata de răspuns în 2 luni şi nu în 6, aşa cum prevedeau protocoalele de până acum ale NATO.

NATO trebuie să găsească şi mijloace pentru a contracara un nou tip de conflict pe care Rusia pare să îl perfecţioneze în fiecare zi, bazat pe războiul electronic, spionaj, război hibrid şi atacuri cibernetice care par să curgă necontenit împotriva unor state non-membre ale Alianţei.

După ce au văzut ce s-a întâmplat în Ucraina, din momentul în care Rusia a anexat de la Peninsula Crimeea şi a întreţinut criza din estul ţării, alte state vecine Rusiei, cum ar fi Estonia, Letonia şi Lituania au început să se teamă că vor avea aceeaşi soartă.

Zona Mării Baltice este şi cea care stârneşte îngrijorarea liderilor Alianţei, flancul estic fiind vulnerabil la un atac al Rusiei, reprezentanţii unui think thank din Statele Unite considerând că invadarea celor trei ţări de către Rusia nu ar dură mai mult de 36 de ore.