Merkel acuză Polonia și țările baltice că s-au opus dialogului direct cu Putin: „Am simțit că nu mai lua în serios Acordul de la Minsk”

Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că în 2021 a propus discuții directe cu Putin, dar unele țări ale UE - in special Polonia și statele baltice - au respins ideea, relatează canalul Nexta.

Într-un interviu acordat recent publicației maghiare Partizan, Merkel a sugerat că, în opinia sa, absența unui dialog direct cu Kremlinul, a contribuit la declanșarea războiului.

Ea a adăugat că în prezent Europa trebuie să acționeze ca un factor de descurajare real și să continue să sprijine Ucraina.

La reuniunea Consiliului European din iunie 2021, Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au avansat ideea negocierilor directe, pe fondul concentrării trupelor ruse la granița cu Ucraina. Un grup de state, între care Polonia, și-au exprimat opoziția, demersurile lor ducând la adoptarea unui limbaj dur față de Rusia în  declarațiile finale ale summitului, comentează Politico.

„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk. De aceea am dorit un nou format în care noi, ca Uniune Europeană, să putem discuta direct cu Putin”. 

„Ideea nu a avut parte de susținere din partea unora țări. În principal, statele baltice, dar și Polonia a fost împotrivă”.

Potrivit explicațiilor lui Merkel, țările care s-au opus se „temeau” că „nu vom avea o politică comună în raport cu Rusia... În orice caz, asta nu s-a mai întâmplat. Apoi am plecat din funcție, după care a început agresiunea lui Putin.”

Interviul abordează moștenirea lui Merkel în ceea ce privește Rusia lui Putin. Printre acestea se numără decizia guvernului său, în 2015, de a da undă verde proiectului conductei Nord Stream 2, în ciuda anexării Crimeei și a invaziei a estului Ucrainei în 2014.

În 2021, premierul actual al Poloniei, Donald Tusk, pe atunci președintele Consiliului European, a calificat decizia privind proiectul Nord Stream „cea mai mare greșeală” a cancelarului german.

Merkel a susținut că primul acord de la Minsk (septembrie 2014) a adus o perioadă de calm între 2015 și 2021 și i-a oferit Ucrainei, care suferise o înfrângere în timpul contraofensivei din vara anului 2015, pentru a-și recupera teritoriul, timp să „capete forță” și să „devină o țară diferită”, observă Daily Mail.

În ianuarie 2015, la doar patru luni după semnarea primului acord de la Minsk, Rusia și regiunile separatiste din est se angajaseră într-o luptă aprigă cu forțele ucrainene, în ciuda faptului că interesele Kremlinului ar fi trebuit să fie satisfăcute.

Acordul Minsk II a fost semnat luna următoare, fapt care nu a împiedicat izbucnirea ostilităților, ulterior. Între 2015 și 2021, forțele ruse au ucis sau rănit peste 5.000 de soldați ucraineni, încălcând acordul de încetare a focului.