Măsuri excepţionale de criză de la Bruxelles: România, printre cele şase ţări UE ajutate la co-finanţarea proiectelor europene

Măsura a fost luată, a declarat astăzi comisarul pentru politici regionale, Johannes Hahn, pentru relansarea unora dintre economiile din UE care se confruntă cu cele mai mari dificultăți.

Conform propunerii, șase țări vor putea să-și diminueze contribuția la proiectele pe care le cofinanțează în prezent împreună cu Uniunea Europeană. Comisia pune la dispoziția Greciei, Irlandei, Portugaliei, României, Letoniei și Ungariei o cofinanțare UE suplimentară.

Aceste state membre vor putea să-și diminueze contribuția în cadrul cofinanțării, într-un moment în care bugetele lor naționale sunt supuse unei presiuni considerabile; în acest mod, programele care nu au fost încă executate din lipsă de fonduri naționale vor putea să fie lansate și să injecteze bani în economie.

„Aceste propuneri constituie un răspuns excepțional la circumstanțe excepționale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistență financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea și competitivitatea țărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare - contribuind în acest mod la un fel de „Plan Marshall" pentru redresarea economică", susţine preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuela Barroso.

Prin această decizie, UE "injectează" fonduri esențiale în economiile naționale, reducând necesitatea de cofinanțare a proiectelor din bugetele naționale.

Comisia a cerut Parlamentului European și Consiliul să aprobe de urgență această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părți a anului următor.

Statele ajutate nu primesc bani în plus - Cât va creşte contribuţia

Măsura nu reprezintă o finanțare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală și pescuitul.

Contribuția UE va crește până la o valoare maximă de 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre în cauză. Această măsură ar trebui să fie însoțită de stabilirea unei ordini a priorităților în favoarea proiectelor axate pe creștere și ocuparea forței de muncă, de exemplu privind formarea lucrătorilor, crearea unor clustere de întreprinderi sau investițiile în infrastructura de transport. În acest fel se poate mări nivelul executării și al absorbției fondurilor și se pot injecta bani suplimentari în economie mai rapid.

Când poate fi aplicată măsura comisiei

Măsura vizează statele membre care au fost cel mai grav afectate de criză și care primesc sprijin financiar în cadrul unui program prin intermediul mecanismului privind balanța de plăți pentru țări din afara zonei euro (România, Letonia și Ungaria) sau prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiară pentru țări din zona euro (Grecia, Irlanda și Portugalia).

Comisia va cere Consiliului și Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârșitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.

Această măsură de completare are o natură "excepțională" și temporară și va lua sfârșit de îndată ce statele membre vor înceta să primească fonduri în cadrul programelor de asistență financiară.

Nicio condiție suplimentară

Decizia Comisiei de a oferi mai mulți bani în contractul obișnuit de finanțare a proiectelor, care implică atât participarea UE, cât și a statelor membre, nu condiționează statelele membre în niciun fel.

"Nu există nicio condiție propriu-zisă pentru aceste șase state membre - nu înseamnă că aceatea trebuie să-și schimbe atitudinea și modul de abordare a problemei," a spus Hahn, "este doar o măsură prin care ne asigurăm că o sumă suplimentară de bani din partea UE va fi investită în proiectele care se califică."

Așteptări mari

Pentru a beneficia de noua măsură a Comisiei, însă, statele membre trebuie să demonstreze, în continuare, că fondurile UE sunt utilizate într-un mod responsabil și că proiectele pentru care acestea vor să atragă fonduri se ridică la standardele impuse.

"Ne așteptăm la o intensificare a activităților și inițiativelor în statele membre, după ce această decizie va reduce rata de cofinanțare a statelor la 5%," a spus comisarul Hahn.

Proiectele care dorm - pentru care aplicațiile au fost aprobate de Comisie, dar a căror punere în practică și cofinanțare națională nu a început - reprezintă principalul obiectiv al deciziei UE.

"Sperăm că această măsură va duce la imlementarea corectă și completă a acestor proiecte," a mai spus Hahn.

Suma totală pe care Comisia o va aloca suplimentar pentru cofinanțarea proiectelor UE în cele șase state membre se ridică la 2,8 miliarde de euro, fără a modifica însă bugetul total al UE alocat deja pentru perioada 2007-2013.

Acesta nu reprezintă o creștere a bugetului, este doar o schimbare în modul de finanțare a proiectelor - suma alocată pentru fiecare stat membru rămâne aceeași, ceea ce înseamnă și că numărul de proiecte pe care aceste șase state membre le-ar putea implementa se va micșora.