MAE salută testarea cu succes a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă pentru baza de la Deveselu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat într-un comunicat că miercuri a fost desfăşurat cu succes primul test asupra unor elemente dedicate sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore, care va fi instalat la baza Deveselu.

Mai exact, este vorba despre testarea interceptorului de tip SM3 Block I B, acesta urmând să facă parte din elementele ce vor fi instalate la baza Deveselu. Dispozitivul are capacitatea de a intercepta rachetele terestre sau navale, de croazieră sau intercontinentale.

Testul, desfăşurat de Agenţia de Apărare Antirachetă şi Marina SUA, confirma funcţionalitatea sistemului Aegis Ashore, precum şi derularea în parametri optimi a proiectului „Abordării Adaptive în Etape” privind apărarea împotriva Rachetelor Balistice în Europa, se arată în comunicatul MAE.

„Acest test reprezintă un reper important în dezvoltarea etapei a II-a a EPAA, care presupune operaţionalizarea facilităţii anti-rachetă din Baza Militară Deveselu la orizontul anului 2015. Ca parte a EPAA, Baza Deveselu va constitui contribuţia României la arhitectura sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO”, mai precizează Ministerul Afacerilor Externe.

Diplomaţii români menţionează că Faza a II-a a EPAA, prevăzută să atingă capacitatea operaţională la orizontul anului 2015, va permite extinderea protecţiei asupra unei părţi a teritoriului Aliat european împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune.

MAE precizează că scutul antirachetă de la baza Deveselu are o natura exclusiv defensivă şi este în conformitate cu normele Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Sistemele testate vor face parte din proiectul „Abordare adaptivă etapizată”, proiect care prevede instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015, precum şi în Polonia, până în 2018.

Citeşte şi:

INFOGRAFIE Scutul de la Deveselu ar putea fi suplimentat cu rachete Patriot

Strategia SUA privind sistemele antirachetă amplasate în Europa de Est, inclusiv în România, s-ar putea schimba ca urmare a intervenţiei ruse în Ucraina. Tot mai multe voci de la Washington cer amplasarea unor rachete mai puternice, iar o soluţie rapidă şi cel mai puţin contestată ar fi amplasarea unui scut Patriot, aşa cum există deja în Polonia.

Reacţia Rusiei la Scutul Antirachetă: România a devenit o ţintă pentru noi

Acum câteva zile România a făcut încă un pas important pentru consolidarea parteneriatului strategic avut cu Statele Unite ale Americii. Demararea lucrărilor la noua bază militară NATO de la Deveselu a determinat imediat o reacţie la Kremlin.

FOTO Cum funcţionează scutul anti-rachetă. Interceptorii sunt adaptaţi pentru ameninţări care pot proveni din Orientul Mijlociu, nu şi din Rusia

Diplomatul Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe a explicat vineri, în emisiunea „Imparţial”, cum funcţionează racheta interceptoare a scutului de la Deveselu şi cât de mare este pericolul ca o eventuală acţiune defensivă să producă victime în rândul populaţiei. Aurescu a mai subliniat că interceptorii scutului sunt adaptaţi pentru ameninţări care pot proveni din zona Orientului Mijlociu, nu şi din Federaţia Rusă.