Locuitorii Transnistriei se plâng că trăiesc într-o „ţară care nu există“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

ocuitorii din Transnistria, regiune separatistă prorusă a Republicii Moldova, vor o recunoaştere, afirmând că s-au săturat "să trăiască într-o ţară care nu există în ochii lumii", aşa cum afirmă o tânără, relatează AFP, într-un reportaj realizat în această zonă.

După alipirea Crimeei la Rusia, Republica Moldova şi NATO s-au declarat îngrijorate să vadă această limbă de pământ cu 500.000 de locuitori devenind un nou punct fierbinte la porţile Uniunii Europene. Aproximativ 1.500 de militari ruşi staţionează aici de mai mulţi ani în pofida dorinţei Chişinăului.

La Tiraspol, „capitala" acestei Republici pe care nu o recunoaşte niciun stat, cireşii sunt în floare, iar familiile se plimbă pe bulevardul principal, de-a lungul monumentelor ridicate în onoarea fostei Uniuni Sovietice şi a panourilor ornamentate cu emblema "naţională", o seceră şi un ciocan înconjurate de spice de grâu şi struguri.

Supermarketurile foarte moderne ale grupului privat Sheriff, gigantul economiei locale, sunt de asemenea foarte frecvente.

Dar conflictul din Ucraina provoacă angoasă, a constatat o echipă a AFP care a putut merge în acest teritoriu unde accesul presei străine este restrâns.

„Ne este teamă"

„Suntem foarte îngrijoraţi. Mulţi dintre noi avem familia în Ucraina. Suntem foarte dependenţi de această ţară pentru tot felul de produse", subliniază Elena Rotari, care vinde legume în piaţa centrală.

„Ne este tuturor teamă de război", afirmă Olga Zagujelskaia, în vârstă de 49 de ani, o profesoară întâlnită la postul de frontieră Kuciurgan-Pervomaisk, principalul punct de trecere, încă deschis, între Ucraina şi Transnistria.

Potrivit Tiraspolului, ucrainenii au înăsprit controalele de teama unor infiltrări proruse.

„Dar Republica noastră, la nivel de stat, nu se va implica în afacerile interne din Ucraina", susţine preşedintele Evgheni Şevciuk într-un interviu exclusiv pentru AFP.

În această enclavă care numără 30 la sută ruşi, 28 la sută ucraineni şi 40 la sută moldoveni, conflictul din Ucraina trezeşte amintiri dureroase privind războiul civil care a provocat moartea a 800 de persoane în 1992.

Îngrijorată de o dispariţie a rusei în R.Moldova românofonă, Transnistria s-a separat de aceasta în 1990, pe fondul destrămării URSS.

„Ştim ce este războiul. Este trist să vedem fraţi luptând unii împotriva altora în Ucraina", susţine Zagujelskaia.

Surori „inamice", Republica Moldova şi Transnistria sunt separate de Nistru.

Pe malul stâng, Tiraspolul visează la o uniune vamală cu Moscova. Statuia lui Lenin tronează în faţa „Sovietului Suprem" (Parlamentul), iar serviciile de securitate foarte active sunt în continuare numite KGB.

Pe malul drept, Republica Moldova se pregăteşte să semneze un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană.

De fiecare parte, mii de cetăţeni şi-au păstrat paşapoartele emise de URSS, care sunt încă valabile.

„Rusia ne-a ajutat întotdeauna"

Paradoxal, în pofida retoricii separatiste, clubul de fotbal Sheriff Tiraspol joacă în campionatul moldovean şi companiile din Transnistria se înregistrează la Chişinău pentru a exporta.

Cetăţenii se descurcă: paşaportul lor transnistrean nefiind valabil în altă parte, ei au recurs la documente moldoveneşti, ruseşti sau ucrainene.

Săptămâna trecută, Tiraspolul a cerut Moscovei şi ONU recunoaşterea independenţei, votată printr-un referendum de 97 la sută din populaţie în 2006.

Aşezat la biroul său, sub o fotografie a lui Vladimir Putin, Şevciuk refuză să "speculeze" cu privire la alipirea la Rusia. În trecut, el a "visat totuşi să fie împreună" cu Rusia.

Putin s-a limitat să amintească faptul că Transnistria trebuie să îşi poată "decide propria soartă" fără a recunoaşte oficial această enclavă care nu are nicio frontieră comună cu Rusia.

Kremlinul nu are niciun interes să alipească Transnistria la Rusia, apreciază analistul politic Konstantin Kalaşev.

„Viitorul nostru este Rusia. Ea ne-a ajutat întotdeauna", crede totuşi Rotari la Tiraspol.

Moscova ţine sub perfuzie economia locală, cu o susţinere de aproape un miliard de dolari pe an (concesii privind gazele şi ajutor umanitar), potrivit preşedintelui Parlamentului Mihail Burla citat de presa locală.

Kremlinul plăteşte un supliment de 15 dolari pentru pensii, care le depăşesc astfel pe cele din R.Moldova.

„Presa pe care o primim aici este rusă sau prorusă, aceasta influenţează opinia", mărturiseşte o tânără locuitoare sub acoperirea anonimatului.

Închiderea unor forumuri de Internet a fost, de asemenea, criticată.

Într-o enclavă în care salariul mediu este de aproximativ 200 de euro pe lună, zeci de mii de persoane au emigrat. Există în prezent mai mulţi pensionari decât persoane active.

Pentru Galina Mihailova, tânără juristă într-un ONG de ajutor social, „fie că este stat independent, fie că este cu R.Moldova sau Rusia de care eu mă simt mai aproape, important este să fie recunoscut, fixat. Altfel, oamenii vor continua să plece".