Letonia şi Polonia, presate să acorde ajutor migranţilor aduşi la graniţă de Lukaşenko

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) le-a cerut miercuri Poloniei şi Letoniei să le acorde ajutor, relatează AFP.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut Letoniei şi Poloniei să acorde ajutor migranţilor care se află la frontiera cu Belarusul, având ca termen data de 15 septembrie, transmite AFP.

Letonia şi Polonia sunt îndemnate „să furnizeze tuturor solicitanţilor hrană, apă, haine, îngrijiri medicale adecvate şi, dacă este posibil, adăposturi temporare”, ca aplicare a articolului 39 al regulamentului CEDO.

Articolul 39 permite sesizarea CEDO în baza unei proceduri de urgenţă atunci când reclamanţii sunt expuşi „unui risc real de pagube ireparabile”, precizează sursa citată.

„Această măsură nu trebuie înţeleasă ca o obligativitate pentru Polonia şi Letonia să-i lase pe solicitanţi să intre pe teritoriul lor”, notează CEDO.

Decizia a fost dată în urma unei sesizări depuse de 32 de afgani şi 41 de kurzi irakieni. Aceştia afirmă că „încearcă să intre fie în Letonia, fie în Polonia, în scopul de a solicita protecţie internaţională”. Ei sunt acum blocaţi la graniţa belaruso-europeană.

Supuse unei presiuni cu migranţi ilegali la graniţe, Estonia, Letonia, Lituania - toate patru state membre UE - solicită ONU să acţioneze împotriva Belarusului.

Într-o declaraţie comună, premierii celor patru ţări afirmă că afluxul de migranţi  dinspre Belarus este „plănuit şi organizat sistematic de regimul Aleksandr Lukaşenko”.

Mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au trecut frontiera belaruso-europeană în ultimele luni. UE îl acuză pe Lukaşenko că aduce irakieni de la Bagdad la Minsk cu avionul şi apoi îi îndreaptă spre frontiera europeană ca să se răzbune pentru sancţiunile primite din cauza reprimării opoziţiei.

Lituania construieşte deja un gard la graniţa cu Belarusul, în timp ce Polonia intenţionează să facă la fel. Gardul Lituaniei va avea o lungime de 508 kilometri şi va fi finalizat în septembrie 2022, potrivit estimărilor actuale.

De cealaltă parte, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a îndemnat Polonia să primească un grup de migranţi din Orientul Mijlociu care sunt blocaţi la frontiera cu Belarus de aproape trei săptămâni.

UNHCR se declară „îngrijorat de informaţiile alarmante” cu privire la acest grup şi recomandă „autorităţile poloneze să acorde acces pe teritoriu, asistenţă medicală imediată, ajutor juridic şi susţinere psihologică acestor persoane”.

„Toate statele au dreptul să-şi gestioneze frontierele în conformitate cu dreptul internaţional, însă cu condiţia de a respecta drepturile omului, inclusiv dreptul de azil. Solicitanţii de azil nu ar trebui să fie nicicând penalizaţi, chiar şi pentru trecerea ilegală a frontierei”, a declarat Christine Goyer, reprezentantă a UNHCR în Polonia.

Organizaţii poloneze care militează pentru apărarea drepturilor omului acuză guvernul conservator de la Varşovia că refuză să salveze persoanele care au nevoie de ajutor şi încalcă astfel dreptul internaţional.

„Bariera fizică este vitală pentru noi pentru a respinge acest atac hibrid pe care regimul din Belarus îl comite împotriva Lituaniei şi Uniunii Europene”, s-a apărat premierul lituanian Ingrida Simonyte în faţa unor critici similare din ţara sa.

„Nu sunt refugiaţi, sunt migranţi economici aduşi de Guvernul belarus”, a explicat Marcin Przydacz, adjunct al ministrului de Externe al Poloniei.