Juncker, la Roma: UE va aniversa 100 de ani. Ce conţine declaraţia finală

„UE va aniversa 100 de ani“, a afirmat preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în momentul sosirii la palatul renascentist din Roma unde a fost semnat Tratatul fondator al Uniunii Europene la 25 martie 1957 şi sărbătorit cu mare fast astăzi de toţi liderii europeni, mai puţin cel britanic.

La rândul său, preşedintele Consiliului European Donald Tusk le-a cerut Celor 27 din UE „să dea dovadă astăzi că ei sunt liderii Europei“.

„Uniunea după Roma trebuie să fie, mai mult decât înainte, o Uniune a aceloraşi principii, o Uniune cu o suveranitate externă, o Uniune de unitate politică“, a pledat Tusk în faţa celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii.

Liderii Celor 27 şi ai instituţiilor de la Bruxelles s-au reîntâlnit sâmbătă la Roma pentru a reînnoi „jurămintele de nuntă“ luate în urmă cu 60 de ani în Oraşul Etern, în ciuda divorţului unui partener nemulţumit, Marea Britanie, transmite AFP.

Întâmpinaţi de premierul italian Paolo Gentiloni, şefii de stat şi de guvern ai Celor 27 au traversat fiecare marea Piaţă a Capitoliului, proiectată de Michelangelo, înainte de a se întâlni în Sala degli Orazi e Curiazi de la Palazzo dei Conservatori.

Reuniunea a avut loc în lipsa premierului britanic Theresa May, care a decis să lanseze, miercurea viitoare, procedura complexă de separare a ţării sale de blocul european.

În urmă cu 60 de ani, Germania, Franţa, Italia şi ţările Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg) s-au angajat „să stabilească bazele unei uniuni tot mai strânse între popoarele europene“, dând naştere Comunităţii Economice Europene (CEE).

Donald Tusk susţine un discurs în faţa liderilor europeni reuniţi la Roma FOTO EPA

Europa, viitorul nostru comun

Liderii europeni au semnat o declaraţie de unitate în speranţa reînnoirii angajamentului european în piaţa Capitoliului, în acelaşi loc unde cele şase ţări fondatoare au semnat în urmă cu şase decenii Tratatul de la Roma - piatra de temelie a Comunităţii Economice Europene şi a UE, scrie AFP.

Declaraţia de la Roma proclamă că blocul comunitar „reprezintă viitorul nostru comun” şi stabileşte o viziune comună pentru UE.

Într-o declaraţie solemnă, cei 27 dau asigurări că „Uniunea este una şi indivizibilă“, ca răspuns explicit la votul pentru ieşirea Marii Britanii din UE. „Europa este viitorul nostru comun“, conchide declaraţia solemnă.

Cu toate acestea, este o Europă în plină furtună care îşi celebrează a 60-a aniversare confruntată cu vânturile discordiei, îndoielii şi neîncrederii populare.

Declaraţia de la Roma nu a putut scăpa diviziunilor care îi separă pe europeni. Grecia şi Polonia s-au luptat în ultimele zile pentru a modifica documentul în favoarea lor, prima fiind nemulţumită de capitolul social, iar a doua de ideea Europei cu „mai multe viteze“.

În următorii zece ani, dorim o Uniune mai sigură şi mai protejată, prosperă, competitivă, sustenabilă şi responsabilă social, care va avea voinţa şi capacitatea de a juca un rol fundamental în lume şi să modeleze globalizarea

, se menţionează în Declaraţia de la Roma, semnată de cei 27 de şefi de stat sau de guvern.

O Europă socială

În continuare pradă crizei şi având dispute cu Germania, Grecia a cerut partenerilor săi din UE şi creditorilor o protecţie mai bună a drepturilor muncitorilor greci, pe care îi consideră slăbiţi de ani de reforme severe.

Astfel, liderii europeni şi-au luat angajamentul să acţioneze pentru o Uniune care „favorizează progresul economic şi social, precum şi coeziunea şi convergenţa, asigurând în acelaşi timp integritatea pieţei interne“.

O Uniune „care să ţină cont de diversitatea sistemelor naţionale şi de rolul esenţial al partenerilor sociali“, se arată în documentul final obţinut de AFP.

De altfel, în cursul unei reuniuni, vineri, la Roma, cu partenerii sociali europeni, preşedintele Comisiei Europene a dat asigurări că beneficiile sociale ale Uniunii Europene (UE) se aplică şi pentru Grecia.

„Ideea este de a sublinia că există un model social european, chiar dacă sunt practici naţionale diferite, sisteme naţionale diferite în domeniul securităţii sociale“, a explicat o sursă europeană.

„Capitolul social în principiul şi în conţinutul său a fost conceput pentru a răspunde la cererile Greciei“, a precizat la rândul său o sursă diplomatică franceză.

„Am vegheat în cursul negocierii ca lupta împotriva şomajului, contra inegalităţilor şi sărăciei să figureze în capitolul Europei sociale şi a fost o modalitate a răspunde la ceea ce (premierul grec Alexis) Tsipras dorea să figureze în text. Cu aceste elemente nu ar trebui să mai avem dificultăţi cu Grecia“, a subliniat sursa citată.

O Europă cu „ritmuri diferite“

Ideea unei Europe cu „mai multe viteze“, în „cercuri concentrice“ sau cu „o geometrie variabilă“ a fost fără îndoială punctul litigios cel mai disputat printre Cei 27.

Parisul şi Berlinul au făcut parte dintre susţinătorii cei mai convinşi ai acestei idei, cu sprjinul afişat de ţări ca Spania şi Italia.

Printre cei mai reticenţi au fost ţările din Europa Centrală şi de Est - în primul rând Polonia. Acesteaau exprimat temeri că mecanismul vitezelor multiple ar putea duce la excluderea din „club“, din cauza opoziţiei lor constante la proiectele Bruxellesului, în special în ce priveşte politicile pe tema migraţiei.

În final, Declaraţia de la Roma nu menţionează o Europă cu „mai multe viteze“, ci cu „ritmuri diferite“.

„Vom acţiona împreună, dacă este necesar, cu ritmuri şi cu intensităţi diferite, avansând însă în aceeaşi direcţie, aşa cum am făcut în trecut, conform tratatelor şi lăsând uşa deschisă celor care vor să ni se alăture mai târziu“, menţionează textul.

Expresia „avansând însă în aceeaşi direcţie“ a fost adăugată în ultimul proiect de declaraţie pentru a-i asigura pe cei mai ezitanţi.

Liderii europeni au mai semnat pentru o Europă sigură - în care cetăţenii să se simtă în siguranţă, cu frontiere protejate - şi o Europă mai puternică pe scena globală, care mizează pe parteneriatele actuale, stabileşte altele noi şi promovează stabilitatea în lume.

Potrivit unor surse diplomatice, multe ţări membre au cerut ca expresia „egalitatea de gen“ să fie eliminată din Declaraţia de la Roma.

În final, Cei 27 de pronunţă în favoarea „unei Uniuni care promovează egalitatea între femei şi bărbaţi şi care acţionează în favoarea drepturilor şi egalităţii de şanse pentru toţi“.

În acelaşi fel, la insistenţa Franţei, ei se angajează să apere o „uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural şi favorizează diversitatea culturală“.

Declaraţia de la Roma - 25 martie 2017