Italia pusă la zid de liderii UE: Trebuie să ia măsuri "curajoase" în următoarele zile

Președintele Consiliul European pune presiune pe Italia să ia "măsuri curajoase" în următoarele două zile.

"Am avut mai multe discuții cu Berlusconi și eu și președintele Comisiei Europene, înainte de acest summit și i-am spus să ia măsuri curajoase pe plan bugetar, pe piața muncii, privind privatizarea, justiția și lupta contra fraudei," a spus astăzi (23 octombrie) președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Termenul-limită de reformă pentru Italia pune presiune pe aceasta să implementeze decizii în următoarele zile.

"Am cerut să ia toate măsurile la timp astfel încât toți investitorii și toate celelalte țări din UE să fie reasigurate că Italia se poate ține de promisiunile făcute. Sunt sigur că autoritățile italiene vor face toate eforturile necesare înainte de ziua de miercuri (26 octombrie)," a mai spus Van Rompuy.

Citește și: Se pregăteşte un al doilea summit pentru decizii

Declarația președintelui Consiliului European vine imediat după ce oficiali europeni au confirmat, pentru agenția de știri Reuters, că președintele francez Nicolas Sarkozy și cancelarul german au avut o întâlnire separată cu premierul Silvio Berlusconi înainte de începerea discuțiilor privind criza datoriilor suverane. Datoria Italiei, în valoare de 120% din PIB-ul țării este a doua cea mai mare după cea a Greciei. Merkel și Sarkozy au cerut premierului italian implementarea "urgentă" a unor reforme "credibile" și "concrete" pentru a reda credibilitatea țării în fața investitorilor.

"Franța și Germania au promis că vor veni cu o soluție comună pentru salvarea zonei euro. Dacă zona euro nu va găsi o soluție pentru a rezolva această situație, vom vedea că rata dobânzii pe termen lung a împrumuturilor Italiei vor continua să crească, iar apoi Italiei va întâmpina probleme în se finanța," a spus Jessica Hoversen, analist financiar ar MF Global din New York, citată de agenția de știri Reuters.

Merkel a avertizat sâmbăta aceasta (22 octombrie) că în cazul în care îndatorarea Italiei rămâne la 120% din PIB, "nu va conta cât de puternic va fi zidul de protecţie (fondul de salvare european), întrucât acesta nu va ajuta la recâştigarea încrederii pieţelor".

Cum poate ajuta fondul de salvare european Italia

Fondul de salvare european, pârghia economiilor lovite de criza datoriilor, are momentan o capacitate de 440 de miliarde de euro, după ce 133 de miliarde au fost deja folosite pentru a susține financiar economia Greciei, Irlandei și Portugaliei. Analiștii susțin că Grecia va avea nevoie din nou de sprijinul FESF, pentru a evita căderea în faliment. Și dacă și Italia și Spania vor fi nevoite în curând să apeleze la aceeași plasă de siguranță pentru a evita un colaps al sistemului lor bancar, atunci fondul de salvare și-ar putea pierde semnificativ din puterea sa de "baghetă magică".

FOTO (sus): Liderii UE au pus presiune pe Silvio Berlusconi, premierul Italiei

Facilității Europene de Stabilitate Financiară i s-a atribuit și calitatea de salvator al băncilor în procesul de recapitalizare propus recent de Comisia Europeană. În primă fază, acesta ar presupune căutarea unor investiții din sfera pieței private, "ceea ce băncile deja au început să facă și funcționează", conform unor surse europene. Însă dacă nu vor putea strânge finanțare privată, băncile ar trebui să ceară ajutor guvernelor. Momentan, guverne precum cel italian, spaniol sau portughez au deja un nivel ridicat al datoriei suverane sau se află într-un program de asistență financiară internațioanală. Dacă guvernele nu-și permit să-și susțină sistemul bancar, ultima soluție în acest proces de recapitalizare revine tot FESF.

"Italia are nevoie să împrumute 250 miliarde de euro anul viitor numai pentru a-și plăti datoriile prezente," conform BBC. Și dacă va avea nevoie de asistență financiară precum Irlanda și Portugalia, atunci liderii UE vor trebui să caute fonduri tot în sacul FESF.

Premierul britanic David Cameron a fost printre liderii europeni care au propus o mărire considerabilă a FESF, ca o soluție pentru criza din zona euro, "care nu face decât să agraveze situația economică globală printr-o și mai mare lipsă de încredere".  Acesta propune o rezolvare a problemelor tip "bazooka", măsură amintită recent și de analistul american Nouriel Roubini.

Roubini spunea, de asemenea, că Europa trebuie să mărească valoarea fondurilor pe care le-a alocat pentru a oprirea crizei sale fiscale şi să acţioneze o "bazooka" de 2.000 de miliarde de euro "înainte de a fi prea târziu".

Italia își pierde credibilitatea

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor's a tăiat săptămâna aceasta ratingul de credit a trei bănci principale din Italia.

Monte dei Paschi di Siena a coborât de la "A-" la "B+", Banco Popolare de la "A-" la "BBB" și UBI Bank de la "A" la "A-". Mișcarea agenției de rating vine pe fondul unei crize a datoriilor suverane în zona euro și unei frici a piețelor financiare că sectorul bancar este foarte expus la aceste datorii. S&P a declarat că se așteaptă ca profitabilitatea băncilor italiene să scadă în următorii doi ani, din cauza nevoii mai mari de finanțare, volatilității piețelor și prospectelor foarte slabe de creștere economică.

Acum o lună, agenția Standard & Poor a tăiat ratingul creditului suveran al Italiei de la "A+" la "A", din cauza "datoriilor" și a "guvernării politice", ceea ce a determinat alte două agenții de rating să ia aceeași măsură.

Perspective negative

"Guvernarea fragilă a Italiei și diferențele din parlament în privința politicilor vor continua, cel mai probabil, să limiteze abilitatea guvernului de a răspunde decisiv provocărilor domestice și celor externe," spunea S&P pe 19 septembrie.

S&P și-au explicat atunci decizia argumentând că prospectele de creștere economic ale Italiei sunt slabe, există impedimente politice semnificative în calea reformelor, nivelul datoriei guvernului este mare, iar programul său de consolidare fiscală nu oferă decât promisiunea unui angajament la tăieri din cheltuieli pe termen mediu. Astfel, S&P nu are crede nici că Italia își va atinge țintele fiscale promise, conform cărora aceasta ar strânge în jur de 60 de miliarde de euro în perioada 2012-2013.