Analiză Impactul strategiei UE la Marea Neagră asupra României: "Să fie mai clară în definirea intereselor sale legate de culoarele de mobilitate militară”
0Uniunea Europeană a prezentat în această săptămână o nouă strategie pentru Marea Neagră, grație căreia vor fi investite 75 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii regionale, fapt ce va duce și la un transport mai rapid al echipamentelor militare grele.
Anunțul privind strategia UE pentru Marea Neagră a fost făcut de către Kaja Kallas, șefa diplomației europene, în contextul în care regiunea a fost afectată de invazia Rusiei în Ucraina, utilizarea masivă a minelor și acțiunile militare reducând fluxul comercial. Iar securitatea în zona Mării Negre este esențială și pentru securitatea europeană.
România și Bulgaria sunt singurele state membre ale Uniunii Europene cu ieșire la Marea Neagră, iar blocul comunitar va investi în total 75 de miliarde de euro în modernizarea infrastructurii regionale – porturi, căi ferate și aeroporturi – pentru a permite transportul echipamentului militar greu.
Uniunea Europeană intenționează să înființeze și un Centru de Securitate Maritimă pentru Marea Neagră, ce ar urma să funcționeze ca un sistem european de avertizare în regiune.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a vorbit pentru „Adevărul” despre strategia UE pentru Marea Neagră, dar și despre rolul pe care îl va juca România.
„România, din perspectiva Uniunii Europene și a NATO, este cel mai important stat pe flancul de sud-est al NATO. Și de ce nu pe zona de sud-est a Uniunii Europene? Deci, importanța României este clară și prin faptul că România are o dublă caracteristică, ieșire la Marea Neagră, și deschide, în definitiv, culoarul Dunării. Poate bine ar fi fost să asistăm la o strategie Uniunii Europene la Marea Neagră și la Dunăre. Cele două se interconectează și, în condițiile războiului din Ucraina, ați văzut că nu rămânem doar pe Marea Neagră. Vorbim în continuare de culoar comercial de export al grânelor, atât prin Marea Neagră, cât și pe culoarul Dunării”, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Tot legat de strategia anunțată de Uniunea Europeană pentru Marea Neagră, expertul este de părere că se pune prea puțin accentul pe esența securității armate în condițiile războiului din Ucraina și a agresivității Federației Ruse.
„Capabilitățile statelor riverane al UE la Marea Neagră sunt subdimensionate”
În opinia generalului (r) Virgil Bălăceanu, problema majoră a Mării Negre „nu este atât legată de exploatare, dezvoltare economică, interconectare, protecție a mediului, deși și aici ar fi multe de făcut. Problema Mării Negre este legată de faptul că în condiții de conflict, în condiții de criză, nu neapărat de conflict deschis, dar să plecăm de la premisa unei crize, care se poate acutiza și escalada criza către un conflict deschis, Marea Neagră este o mare închisă. Capabilitățile statelor riverane al Uniunii Europene la Marea Neagră sunt subdimensionate față de nevoia de securitate armată în Marea Neagră. Condițiile actuale, dar și de perspectivă, impun ca securitatea armată la Marea Neagră, din perspectiva Uniunii Europene, să fie abordată mult mai aprofundat. Și în felul acesta devenind și o prioritate, să-i spunem, de grad zero”.
Cunoscutul expert mai precizează că „problematica legată de infrastructură, de resursele energetice, este legată de mobilitate militară, este legată până la urmă și de capacitatea României și altor state, membre ale Uniunii Europene, pentru a asigura protecția acestor zone de interes economic. Este greu să vorbim în condițiile unei mări închise, așa cum este Marea Neagră acum, și a insuficienței capabilităților, mai ales privind forțele navale, atât în privința României cât și a Bulgariei, de realizarea unui asemenea scop. Va trebui și România să fie mai clară în definirea intereselor sale legate de culoarele de mobilitate militară. Cred că o perspectivă legată de Marea Neagră ar fi trebuit conectată nu numai privind mobilitatea militară, dar și cu dezvoltarea producției de capabilități militare pe țărilor riverane ale Uniunii Europene”.