Imigranţii în vremea Regatului României: „...străinul va fi condus afară din ţară prin forţa publică”
0La o lună după proclamarea oficială a Regatului României, în aprilie 1881 apărea în Monitorul Oficial şi prima „lege asupra străinilor”, care reglementa statutul, drepturile şi obligaţiile imigranţilor. Şi atunci, principala îngrijorare a autorităţilor era ca „străinul” să nu „compromită siguranţa interioară sau exterioară a statului” sau să lucreze pentru „răsturnarea ordinei politice sau sociale”.
La 134 de ani distanţă de isteria alimentată de guvernele europene cu privire la imigranţi, reformarea din temelii ce venea la pachet cu schimbarea formei de organizare a statului român nu a ignorat „străinii”. Prima lege română pentru această categorie de persoane s-a conturat în acelaşi ton al reticenţei faţă de cel care „nu-i de-al locului”. La 7 aprilie 1881, în Monitorul Oficial nr. 6 al Regatului României apărea „Legea asupra străinilor”, care dicta, în linii puţine şi mari, statutul imigranţilor.
Primele prevederi ale documentului amintesc de prejudecăţile şi temerile încă actuale ale societăţilor faţă de străini. Astfel că primul articol al legii stipulează că „...Străinul care-şi are domiciliul sau reşedinţa sa în România şi care, prin purtarea sa, în timpul şederei sale în ţară, ar compromite siguranţa interioară sau exterioară a statului, sau ar turbura liniştea publică, sau ar lua parte la lucrări având de obiect răsturnarea ordinei politice sau sociale în ţară sau în străinătate, va putea fi constrâns de guvern de a se depărta din locul în care se află, sau de a locui întrʼun loc anume determinat sau chiar de a părăsi ţara...".
Legea din 1881 continuă cu îndrumări privind străinii care doar tranzitează România. „Primind ordinul de explusiune, străinul va trebui să arate puntul de la frontieră prin care voiesce să trécă, şi, în casul acesta, i-se va remite o fóie de drum prin care se va regula itinerarul ce va avea să urmeze, şi timpul cât va avea dreptul să se popréscă în fie-care localitate, până la frontieră. În casul de a contraveni la vre-una din aceste dispoziţiuni, străinul va fi condus afară din ţară prin forţa publică”, se arăta în lege, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.
Aceste prevederi au fost însă în vigoare doar 19 ani, până ce Regulamentul din anul 1900 a introdus „Biletul de liberă trecere” pentru străini.
În prima jumătate a acestui an, în România erau înregistraţi cu drept legal de şedere 107.716 străini, dintre care 48.000 provin din Uniunea Europeană, Zona Economică Europeană şi Elveţia, iar 59.716 din afara acestora. Cei mai mulţi străini înregistraţi din state terţe sunt din Moldova, Turcia şi China iar din state membre UE, din Italia, Germania şi Franţa. Totodată, în primele şase luni ale anului, misiunile diplomatice române din străinătate au primit 5.279 cereri pentru acordarea vizei, dintre care 3.534 au fost aprobate.
Criza europeană a imigranţilor s-a amplificat de la începutul acestui an, în contextul escaladării violenţelor în Siria şi Irak, dar şi în nordul Africii. Volumul de refugiaţi din aceste state a crescut dramatic, iar Europa s-a dovedit complet nepregătită pentru a gestiona o astfel de situaţie.