Interviu Hannes Swoboda, liderul grupului social-democraţilor din Parlamentul European: „Locul României e în spaţiul Schengen“

Hannes Swoboda crede că sistemul judiciar din România are slăbiciuni, dar apreciază că monitorizarea pe Justiţie ar trebui extinsă la întreaga Uniune Europeană.

Liderul socialiştilor din PE, Hannes Swoboda, e de acord că sistemul judiciar din România are slăbiciuni, ştia de gafele Guvernului Ponta, dar în chestiunea Schengen înţelege frustrarea furioasă a Bucureştiului.

„Adevărul": Una dintre cele mai mari frustrări ale Bucureştiului este legată de dosarul Schengen. Având în vedere noile poziţii de forţă ale statelor membre credeţi că vom mai vorbi despre libertate de mişcare în UE?

Hannes Swoboda: Libera circulaţie este atacată, iar populiştii şi conservatorii o folosesc în Europa ca instrument politic. Decizia de a exclude Parlamentul European din conceperea noului mecanism de evaluare Schengen nu doar că nu este legală, dar este şi o alegere politică premeditată. Suntem (n.n. eurodeputaţii) excluşi pentru că susţinem o guvernanţă Schengen mai transparentă şi egală pentru toate statele membre. 

Şi atunci, ce răspuns merită România şi Bulgaria pentru aderarea la Schengen? Şi ce răspuns vor primi?

Extinderea libertăţii de mişcare a cetăţenilor din România şi Bulgaria este blocată tot în Consiliu de anumite guverne, din considerente electorale naţionale. Este inacceptabil şi a trecut de mult momentul în care ele trebuia să primească un răspuns. Ambele ţări îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen şi trebuie să facă parte din acest spaţiu fără cea mai mică întârziere. 

În continuare „marile dosare" nu primesc sentinţe în sistemul românesc de justiţie, spun rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în Justiţie (MCV).  Ce ar trebui să facă sau să nu mai facă noul guvern?

Cred că România a făcut progrese importante în direcţia unei lupte mai eficiente cu corupţia. Ultimul raport pe justiţie arată evoluţii pozitive în sensul acelerarii acţiunilor în dosarele de mare corupţie, privind Agenţia Naţională de Integritate, procedurile de numire la Înalta Curte şi nu în ultimul rînd definirea unei strategii anti-corupţie. Sigur, persistă unele slăbiciuni, dar nu am îndoieli că noul guvern va continua progresele de până acum. 

Mai trebuie menţinută monitorizarea pe MCV pentru România şi Bulgaria după raportul de la începutul acestei veri? 

Eu apreciez că lupta anti corupţie trebuie să fie o prioritate politică pentru toate statele membre, vechi sau noi. De aceea cred că UE va trebui să continue monitorizarea acestui fenomen nu doar în România şi Bulgaria: această evaluare trebuie existinsă la toate statele membre şi trebuie incluse sancţiuni uniforme pentru toate ţările din Uniunea Europeană. 

Guvernul României, instalat în mai, a avut un început controversat după multe scandaluri care au dus, printre altele, la trei nominalizări pentru portofoliul Educaţiei în nu mai puţin de zece zile. Alţi trei miniştri nominalizaţi au fost acuzaţi că sunt în conflicte de interese. Cum să numim aceste situaţii?

Atunci când există acuzaţii de conflict de interese, instituţiile cu atribuţii trebuie să ia decizii. În privinţa cazurilor de plagiat la care probabil vă referiţi, în Germania de exemplu, ministrul Apărării a fost nevoit să plece în urma unor incidente similare. Nu sunt, într-adevăr, situaţii de dorit ele au fost rezolvate şi până la urmă asta contează.

"Cred că România a făcut progrese importante în direcţia unei lupte mai eficiente cu corupţia.''

"Libera circulaţie este atacată, iar populiştii şi conservatorii o folosesc în Europa ca instrument politic.''

Cine este Hannes Swoboda

Austriacul Hannes Swoboda (66 de ani) a fost ales membru al Parlamentului European în 1996. Până anul trecut a fost vicepreşedinte al grupului social-democraţilor europeni. Odată ce germanul Martin Schulz a fost desemnat, anul trecut, preşedinte al Parlamentului European, Swoboda a devenit liderul grupului politic al social-democraţilor, al doilea ca mărime, după cel al PPE. A studiat drept şi economie şi şi-a început cariera politică în administraţia Vienei.