Guvernul belgian primeşte „puteri speciale” în contextul pandemiei de coronavirs

Parlamentul belgian a acordat vineri Guvernului de centru-dreapta „puteri speciale” - pe o perioadă de trei luni - destinate exclusiv luptei împotriva crizei noului coronavirus şi împotriva consecinţelor socio-economice ale acesteia, relatează AFP.

În urma unui vot în Camera Reprezentanţilor joi seara, Senatul a dat la rândul său undă verde, vineri, unui proiect de lege care încadrează acest mod de funcţionare excepţional.

”Înalta adunare a hotărât în unanimitate să nu amendeze textul aprobat de Cameră”, scrie agenţia belgiană de presă Belga.

Guvernul poate de-acum să legifereze prin decret regal cu privire lao serie de măsuri de urgenţă. Aceasta nu este prima oară când îi sunt acordate asemenea puteri într-o situaţie de criză.

Aceste decrete cu ”puteri speciale” urmează să fie confirmate de către Parlament, potrivt textului adoptat, însă în urma unei scurte dezbateri, evitând astfel treceri îndelungate prin comisii parlamentare.

Aceste puteri au fost acordate pe o perioadă de trei luni, însă Guvernul ar putea cere - la sfârşitul lui iunie - Parlamentului o prelungire pe aceaşi perioadă.

În afară de achiziţii de material medical, este vorba despre o serie de măsuri de susţinere finaciară a întreprinderilor şi independenţilor, afectaţi de oprirea activităţii din cauza izolării legate de noul coronavirus.

Premierul Sophie Wilmès a promis joi ”un mecanism de garanţie bancară care să permită asigurarea faptului că băncile rămân în măsură să ajute independenţii şi întreprinderile în dificultate”.

Belgia - o ţară în care se află în vigoare o izolare generalizată de la 18 martie - înregistra vineri 7.284 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus şi 298 de decese, potrivit datelor oficiale.

În această democraţie parlamentară, obişnuită cu instabilitatea politică, pandemia a permis o punere între paranteze a crizei politice care durează de 15 luni.

Belgia are un guvern minoritar ”care expediază afaceri curente” de la 21 decembrie 2018, când naţionaliştii flamanzi din cadrul N-VA au doborât Guvernul condus atunci de către Charles Michel, în prezent preşedintele Consiliului European, din cauza unui dezacord cu privire la problema migraţiei.

Marcate de o ascensiune a extremelor şi ecologiştilor, alegerile din mai 2019 au fragmentat şi mai mult perisajul politic şi nu s-a ajuns la vreun acord - de zece luni - în vederea construirii unei coaliţii care să exercite puterea deplin.

Aleşii N-VA, care au refuzat la 19 martie să acorde votul lor de încredere Guvernului Wilmès, însă au susţinut textul care-i acordă puteri speciale.