Germania se pregătește să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Miza: securitatea europeană și răspunsul la amenițarea Rusiei

Pe fondul agravării climatului de securitate în Europa, Germania își reconsideră una dintre cele mai sensibile politici post-Război Rece: serviciul militar obligatoriu. Dacă planul de atragere a tinerilor pe bază de voluntariat nu va aduce rezultatele scontate, autoritățile de la Berlin sunt pregătite să revină la conscripție, a anunțat ministrul Apărării, Boris Pistorius.

Într-un interviu acordat televiziunii publice ARD, Pistorius a explicat că o astfel de prevedere va fi inclusă în proiectul legislativ ce urmează să fie prezentat Parlamentului după vacanța de vară. Noua lege ar urma să conțină o dublă opțiune: voluntariat și, la nevoie, recrutare obligatorie, scrie Financial Times.

„Scopul meu este ca legea să includă două variante: una voluntară și una obligatorie, pe care să o activăm dacă cifrele nu sunt suficiente”, a declarat Pistorius. Argumentul său este pragmatic: Germania nu-și mai poate permite tergiversări legislative într-un moment în care războiul declanșat de Rusia în Ucraina a remodelat radical arhitectura de securitate a continentului.

Un pariu strategic pe rezerve și recrutare

Obiectivul este ambițios: dublarea rezervei Bundeswehr-ului, de la circa 60.000 de persoane în prezent la 200.000 până în 2030. În paralel, armata germană vizează extinderea forțelor active la 260.000 de militari profesioniști — față de aproximativ 183.000 în prezent — pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO.

Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care noul cancelar, Friedrich Merz, lider al creștin-democraților, a promis formarea „cele mai puternice armate convenționale din Europa”. După preluarea mandatului în urma alegerilor parlamentare din februarie, Merz a renunțat la regula limitării datoriei publice pentru a permite investiții nelimitate în apărare. Germania, spun oficialii, nu mai are o problemă de finanțare, ci una de personal.

Un obstacol major îl reprezintă însă faptul că, din motive de protecție a datelor, autoritățile nu mai au acces la bazele de date cu foștii recruți, care ar putea fi reactivați ca rezerviști. Pistorius a numit această situație „un scandal”, explicând că, într-o eventuală criză majoră, Germania nu ar putea activa rezervele „pentru că nu avem nici măcar numele și adresele lor”.

Voluntariatul, prima linie de apărare

În lipsa unei capacități logistice suficiente pentru a antrena sute de mii de recruți anual, Berlinul încearcă mai întâi o variantă inspirată de modelul suedez: o campanie de recrutare voluntară adresată tinerilor care împlinesc 18 ani. Aceștia vor completa un chestionar privind disponibilitatea lor de a urma o pregătire militară de bază și, ulterior, de a activa în rezervă. Pentru început, schema va primi 5.000 de voluntari anual.

Criticii — inclusiv din rândul formațiunii cancelarului — consideră că soluția voluntariatului este insuficientă și cer aplicarea imediată a recrutării obligatorii. Pistorius susține, însă, că infrastructura Bundeswehr-ului nu este pregătită în acest moment pentru o mobilizare de masă.

„Nu avem încă barăcile și personalul necesar pentru a pregăti sute de mii de tineri anual”, a precizat el, adăugând că o eventuală reintroducere a conscripției ar putea avea loc doar după extinderea capacităților de instruire.

Redefinirea rolului Germaniei în Europa

Decizia de la Berlin este privită în capitalele europene ca un semnal clar că Germania este pregătită să-și asume un rol militar mai pronunțat în arhitectura de securitate continentală. După ani de stagnare și subfinanțare cronică a apărării, declanșarea invaziei ruse în Ucraina a declanșat o reevaluare radicală a priorităților strategice.

Reforma armatei germane, care vizează nu doar cifrele, ci și atractivitatea carierei militare — prin creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor — devine astfel una dintre cele mai importante transformări ale statului german în epoca postbelică.

„Trebuie să devenim mai atractivi ca angajator: salarii, condiții, respect pentru uniformă. Totul contează”, a subliniat Pistorius.

Într-o Europă în care umbrele trecutului revin tot mai apăsat, Germania își redefinește nu doar postura militară, ci și locul într-o alianță occidentală care se pregătește, din nou, pentru un război pe termen lung.