Germania încearcă să încheie acorduri cu 14 state membre UE în vederea trimiterii înapoi a migranţilor înregistraţi în aceste ţări

Cancelarul german Angela Merkel le-a propus partenerilor săi de coaliţie o serie de măsuri în vederea consolidării controlului fluxurilor migratorii, potrivit unui document pe care li l-a trimis sâmbătă, cu o zi înaintea unor reuniuni cruciale în supravieţuirea Guvernului său, relatează AFP.

Potrivit unei scrisori adresate liderilor partidelor din cadrul coaliţiei sale de guvernământ, Angela Merkel a anunţat sâmbătă că a încheiat acorduri cu 14 ţări pentru întoarcerea rapidă a migranţilor care încearcă să intre în Germania.

Conform documentului, Ungaria, Polonia şi Cehia s-ar număra printre ţările care au acceptat întoarcerea rapidă a solicitanţilor de azil care au fost mai întâi înregistraţi pe teritoriul lor, dar ulterior au încercat să intre în Germania. Solicitanţii de azil care sosesc în Germania şi care s-au înregistrat pentru prima dată în alte ţări din UE ar urma să fie îndreptaţi spre "centre speciale" mai mari pentru procesarea datelor lor

Şefa guvernului de la Berlin - foarte slăbită de o frondă a aliatului său bavarez de dreapta - doreşte ca migranţii care sosesc în Germania dar s-au înregistrat în alte state membre UE să fie plasaţi în centre de primire speciale şi în condiţii foarte restrictive, potrivit unui text de opt pagini transmis Partidului Social-Democrat (SPD) şi Uniunii Social-Creştine (CSU), după care AFP scrie că a obţinut o copie.

”În aceste centre de primire speciale, va exista o obligaţie de rezidenţă (...) prevăzând, dacă este necesar, sancţiuni”, se arată în document. Scopul pare să fie o pronunţare cât mai rapidă asupra dosarelor.

 Gestionarea acestor nou-sosiţi nu va fi încredinţată, în niciun caz, comunităţilor, aşa cum s-a întâmplat la sosirea a peste un milion de solicitanţi de azil în 2015 şi 2016.

Mai general, Angela Merkel insistă asupra faptului că ”noi vrem să continuăm să reducem numărul migranţilor care sosesc în Germania”, în pofida faptului că numărul lor a scăzut cu 20% în primele cinci luni ale lui 2018, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Această prpunere cu privire la centre de primire speciale pare o mână întinsă conservatorilor bavarezi, mai ales ministrului său de Interne Horst Seehofer, care i-a dat un ultimatum să găsească o soluţie europeană  la fluxul migraţiei, altfel va ordona expulzarea migranţilor înregistraţi în alte ţări europene.

Angela Merkel a refuzat întotdeauna orice măsură unilaterală şi a negociat dur, la Bruxelles, progrese la nivel european în vederea reducerii presiunii migraţiei şi opririi turbulentului său aliat.

Ea a dat asigurări că a obţinut unda verde a 14 state membre UE în vederea trimiterii migranţilor înregistraţi în aceste ţări, potrivit unor surse din cadrul coaliţiei.

Vineri, Guvernul său a anunţat că Spania şi Grecia şi-au dat acordul în vederea primirii migranţilor care sosesc în Germania dar care sunt înregistraţi în aceste state, în baze de date europene.

Între aceste 14 state se află, în afară Franţa, opozanţi aprigi ai generoasei politici de primire a refugiaşilor decisă de Merkel în 2015, precum Polonia, Cehia şi Ungaria.

Italia - care se află între ţările din prima linie a sosirii migranţilor - nu se află, în schimb, între aceste state.

La ora actuală Germania nu trimite migranţi înregistraţi baza de date Eurodac ”decât în aproximativ 15% din cazuri”, se arată în document.

”În vederea creşterii clare a acestui procent, noi încheiem acorduri cu diverse state membre”, care ”accelerează procedurile de trimitere înapoi şi depăesc obstacole din calea trimiterii înapoi”, potrivit aceleiaşi surse.

Seehofer, un bavarez foarte conservator, a transformat într-un casus belli înăsprirea condiţiilor de acces la sistemul de azil german.

Toate aceste propuneri urmează să fie examinate duminică de către Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul lui Merkel, şi CSU a lui Seehofer, două formaţiuni aliate din 1949, dar care se află pe marginea unui dovorţ, din cauza dezbaterii pe tema migranţilor.

Cehia, Ungaria, şi Polonia neagă semnarea unui acord cu Germania privind reprimirea de solicitanţi de azil

Varşovia nu a semnat niciun acord privind repatrierea de solicitanţi de azil, a transmis sâmbătă un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, după apariţia unui document al guvernului german conform căruia Polonia este una dintr-un număr de 14 ţări care au transmis că sunt dispuse să facă acest lucru, relatează Reuters.

Printre ţările care ar fi acceptat întoarcerea rapidă a solicitanţilor de azil care au fost mai întâi înregistraţi pe teritoriul lor dar ulterior au încercat să intre în Germania, s-ar fi numărat de asemenea şi Cehia şi Ungaria, însă guvernele celor două state au negat la rândul lor sâmbătă semnarea unui astfel de acord.

"Nu există niciun nou acord privind primirea de solicitanţi de azil din ţări din UE, putem confirma acest lucru, la fel ca Cehia şi Ungaria", a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe polonez, Artur Lompart.

Cancelarul german Angela Merkel "acceptă cu regret" decizia autorităţilor de la Praga de a nu lua înapoi solicitanţi de azil care au fost înregistraţi anterior în Cehia, după ce Merkel a anunţat sâmbătă că a încheiat o astfel de înţelegere la summitul UE de la Bruxelles, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german, relatează dpa.

"Partea cehă îşi exprimase dorinţa de a încheia în viitor o înţelegere pentru o mai bună cooperare în legătură cu întoarcerea (migranţilor)", a spus oficialul german.

"Cu regret acceptăm comentariile de astăzi (sâmbătă) de la Praga", a mai spus el.

Premierul ceh Andrej Babis a declarat sâmbătă că "Germania nu a discutat cu noi şi, în acest moment, nu aş ratifica un astfel de acord".

"Noi nu avem în vedere negocieri. Nu există nici un motiv să negociem. Noi respingem ferm" acest lucru, a mai spus Babis, citat într-un comunicat al guvernului.