Generalul care pregătește Germania pentru un război cu Rusia: „Avem nevoie de o nouă mentalitate”

„Trebuie să ne exersăm unde și cum vom lupta”, le-a spus Generalul Carsten Breuer, cel mai înalt ofițer militar al Germaniei, soldaților adunați în jurul lui la un post de comandă improvizat din orașul port Klapeida, Lituania, în timpul unui exercițiu. „Trebuie să fim agili. Avem nevoie de o nouă mentalitate” Breuer pregătește forțele armate ale Germaniei pentru război. Iar pentru veteranul în vârstă de 61 de ani al conflictelor din Kosovo și Afganistan timpul se scurge, relatează Wall Street Journal.

Agenția de informații militare a Germaniei estimează că, în următorii trei ani, Rusia va fi pregătită să înceapă un război mai amplu dincolo de Ucraina. Din punctul de vedere al înaltului ofițer german, un atac de mai mică amploare din partea Rusiei ar putea avea loc oricând.

Breuer se află în avangarda generalilor europeni și a oficialilor de securitate națională care lucrează activ la reconstrucția armatei continentului european. În acest scop, a dus o campanie pe mai multe fronturi pentru a mobiliza politicieni, oameni de afaceri, soldați și publicul larg din Germania în sprijinul eforturilor de accelerare a reînarmării națiunii astfel încât să fie pregătită pentru o posibilă confruntare cu o Rusie tot mai amenințătoare.

Germania și-a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare. Iar Parlamentul a adoptat în decembrie o lege care va obliga tinerii bărbați să se supună unor examene medicale pentru a le evalua aptitudinea pentru serviciul militar. Recrutarea ar putea fi următoarea opțiune, spune guvernul, dacă înrolarea voluntară se va dovedi insuficientă.

Joi, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, l-a nominalizat pe Breuer în funcția de președinte al comitetului militar al NATO. Dacă va fi ales, el va fi consilierul principal al secretarului general al alianței.

Contextul este sensibil: SUA, timp de decenii cel mai important aliat al Germaniei - și al Europei de Vest - sunt văzute din ce în ce mai mult, în cel mai bun caz, drept un partener nesigur și, în cel mai rău caz, drept o forță ostilă care erodează securitatea continentului.

Oficialii europeni avertizează că trebuie să fie pregătiți să lupte singuri în cazul unui război cu Rusia - un conflict care ar defini viitorul Occidentului democratic. În aceste condiții Germania, cea mai mare economie și cea mai populată țară a Uniunii Europene, este vitală  pentru apărarea continentului

Arta războiului

Cuvântul german pentru „gata de război” este Kriegstüchtig - și este strigătul de luptă al lui Breuer în timp ce militează pentru schimbări de mentalitate și încearcă să-i scoată pe germani din reveria lor de după Războiul Rece.

Folosirea termenului este deliberată: spre deosebire de sensul din engleza americană, care se aplică oricărui tip de război - de la cel împotriva drogurilor la cel legat de economie- Kriegstüchtig este folosit specific pentru confruntarea între armate.

Breuer s-a înrolat în armată în 1984, într-o perioadă în care armata se apropia de vârful său postbelic în ceea ce privește numărul de trupe și disponibilitatea de operare, cu aproximativ o jumătate de milion de militari înarmați și aproximativ 2.000 de tancuri principale de luptă. La acea vreme, era pilonul principal al forțelor convenționale ale NATO în Europa Centrală.

Când Zidul Berlinului a căzut și Uniunea Sovietică s-a prăbușit, o armată permanentă numeroasă părea de domeniul trecutului. Soldații germani continuau să lupte, inclusiv în Afganistan, unde făceau parte dintr-o forță de stabilizare condusă de NATO. Dar bugetele militare s-au redus, iar banii au fost cheltuiți pentru reunificare.

Până în anii 2010, armata avea mai puțin de jumătate din dimensiunea sa din timpul Războiului Rece, iar o mare parte din armament și echipament se aflau într-o stare precară.

Sarcina șefului statului major al Germaniei este să schimbe o viziune care s-a concentrat pe eficiență la una bazată pe „creșterea eficacității”.

Breuer a devenit o figură publică importantă într-o țară neobișnuită să audă mesaje de la bărbați în uniformă. La televizor, la evenimente și în universități, ofițerul cu ochelari, păr grizonat tuns scurt și o atitudine aproape profesorală, prezintă miza pentru compatrioții săi.

Mesajul său este argumentat, calm și direct: economia Rusiei este pe picior de război; țara acumulează obuze de artilerie și tancuri; intenționează să-și crească efectivele la 1,5 milioane de oameni.

„Trebuie să ne concentrăm pe descurajarea și apărarea împotriva Rusiei”, spune el.

Asta înseamnă un mesaj contrar pacifismului adânc înrădăcinat al societății germane, o moștenire a războaielor devastatoare și a ororilor Holocaustului.

Când armata germană a fost reconstituită în anii 1950, sub controlul NATO, soldații au fost îndemnați să fie „cetățeni în uniformă” și să protejeze cu înverșunare instituțiile democratice, fiind instruiți în dreptul intern și internațional.

Funcția oficială a lui Breuer este de Inspector General, ceea ce sună mai degrabă a auditor decât a războinic, chiar dacă este echivalentul președintelui statului major întrunit al SUA.

Claudia Major, politolog și specialistă în politica de securitate germană, spune că Breuer este mesagerul perfect datorită manierei sale grijulii, dar și ferme. „Reușește să explice publicului pericolele fără a provoca panică”, dar și fără a se preface că „lucrurile sunt frumoase și plăcute”.

O schimbare de perspectivă

Atitudinea germanilor s-a schimbat considerabil de când Rusia a anexat Crimeea în 2014 și apoi, în 2022, a lansat o invazie la scară largă, pe care cancelarul Germaniei de la acea vreme, Olaf Scholz, a numit-o „schimbare epocală”. În 2025, aproximativ două treimi dintre germani considerau armata Rusiei o amenințare, potrivit unui sondaj al Ministerului Apărării.

Sondajul a mai constatat că 64% dintre germani consideră că cheltuielile pentru apărare ar trebui majorate, comparativ cu 57% în 2024. Alți 65% consideră că Germania ar trebui să crească dimensiunea armatei, față de 58% anterior. Între timp, percepția SUA drept un aliat de încredere a scăzut brusc, la 37% în 2025, față de 65% cu un an mai devreme.

În prezent, Germania staționează o brigadă de blindate în Lituania - primele trupe și tancuri germane care vor fi staționați permanent peste hotare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Cei 5.000 de oameni ai Brigăzii 45 Panzer ar trebui să fie desfășurați până la sfârșitul anului viitor.

Tancuri și transportoare blindate germane, inscripționate cu însemnele Crucii de Fier negre ale armatei, se antrenează deja în pădurea Rudninkai din Lituania, aproape de granița cu Belarus, cel mai apropiat aliat al Rusiei.

Nu e război, dar nici pace

Europa, în opinia lui Breuer, se află acum într-o situație pe muchie - nu este încă în război, dar nu mai este nici în stare de pace. Guvernele se confruntă aproape zilnic cu intruziuni ale dronelor, atacuri cibernetice și o campanie de sabotaj tot mai agresivă împotriva căilor ferate, a cablurilor de comunicații și a altor ținte, pe care o atribuie Moscovei.

În săptămâna în care Breuer a vizitat trupele germane care se antrenau în Lituania, peste o duzină de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei vecine. Avioane de vânătoare NATO au fost ridicate să le doboare, iar Breuer a fost obligat să-și întrerupă călătoria pentru consultări urgente privind consolidarea flancului estic al alianței.

Între timp, peste graniță, în Belarus, mii de soldați ruși efectuau manevre alături de omologii lor belaruși, care includeau planificarea utilizării comune a armelor nucleare.

Războiul din Ucraina, care se apropie acum de al cincilea an, este o reamintire zilnică a amenințării dinspre est. Într-o vizită recentă, Breuer a văzut un convoi lung de ambulanțe militare care aduceau răniți de pe câmpul de luptă. „Întotdeauna totul se reduce la soldatul de pe linia frontului”, spune el. „Ei sunt cei care luptă.”

Concentrarea lui Breuer pe recruții bărbați și femei îi ghidează remodelarea amplă a armatei germane. Sarcina sa este de a conduce o reorientare către o armată capabilă să poarte și să câștige un război convențional la scară largă. Obiectivul este de a forma trei divizii de luptă complet echipate până în 2032.

Breuer și consilierii săi lucrează cu companii germane de apărare pentru a accelera fabricarea armelor. „Trebuie să accelerăm și să scurtăm ciclul de inovare”, spune el, referindu-se la situația din Ucraina, unde unitățile de front și producătorii colaborează pentru a îmbunătăți armele din mers.

Frustrat de ritmul schimbărilor, Breuer a început anul trecut să ofere bani direct comandanților de batalioane și brigăzi, astfel încât aceștia să poată cumpăra drone comerciale și alte echipamente standard, astfel încât să poată experimenta. În viitor, Breuer prezice: „Fiecare pușcaș trebuie să fie și pilot de dronă”. 

Locotenent-colonelul Tobias Tiedau, un ofițer german care până de curând conducea grupul de luptă multinațional NATO din Lituania, spune că unitățile de pe teren beneficiază deja, având la dispoziție noi sisteme de comandă și control și de gestionare a luptei. 

Breuer a format rapid echipe de apărare împotriva dronelor, formate din 30 până la 35 de persoane, echipate cu bruiaje, radar și drone anti-dronă. La începutul lunii noiembrie, când au avut loc incursiuni ale dronelor în Belgia, ministrul apărării a solicitat ajutor. Breuer a trimis o echipă în aceeași zi, iar aceasta a devenit operațională a doua zi. O unitate a fost trimisă și în Danemarca.

„Este un lucru extraordinar. Să acționezi – și rapid – este o mare schimbare”, spune Rob Bauer, un amiral olandez, acum pensionar, care a fost președintele comitetului militar NATO din 2021 până în 2025. „Dacă poți organiza așa ceva într-o singură zi, asta înseamnă ceva. Forțele armate germane erau mari, dar nu erau pregătite. El lucrează la asta.”

Provocarea de a recruta voluntari

O altă provocare este completarea numărului de militari. Armata germană numără în prezent aproximativ 184.000 de oameni. Breuer își propune să adauge încă 20.000 de oameni în acest an și încă aproximativ 60.000 până în 2035. Această forță ar urma să fie suplimentată cu 200.000 de rezerviști.

Dacă armata continuă să nu își acopere necesarul de personal, spun politicienii, țara ar putea introduce  serviciul militar obligatoriu, care a fost suspendat în 2011.

Breuer vorbește în mod regulat cu tinerii germani. Aceștia reprezintă unul dintre cele mai dificile grupuri de convins că amenințarea rusească este reală, că societatea germană trebuie să se mobilizeze și că trebuie să fie pregătită pentru serviciul militar.

Opiniile tinerilor sunt în continuă schimbare. Un sondaj Ipsos din 2025, realizat pentru armată, a constatat că 42% dintre germanii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani susțineau noile cerințe privind serviciul militar. Un alt sondaj a constatat că 59% sunt de părere că probabil sau cu siguranță nu ar pune mâna pe arme pentru a-și apăra țara.

„Putem purta un război?”, a întrebat Breuer publicul, într-o intervenție spontană la Universitatea din Mannheim din sud-vestul Germaniei,. „Sunteți pregătiți de război?”, a spus el, arătând spre o tânără așezată lângă scenă. „Vă deranjează întrebarea?”, a continuat el într-un tir de întrebări care a luat audiența prin surprindere. „Ce ar fi dacă Germania ar fi în război?”

Breuer le-a spus studenților că forța este calea de a menține pacea. „Trebuie să ne asigurăm că noi, cei din Germania, nu suntem vulnerabili, că nu putem fi atacați și că un posibil agresor este conștient că nu merită. să ne atace”

În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri, un student a observat că „,în cele din urmă, războiul duce doar la moartea oamenilor” și a pus problema dacă toți acei banii alocați acum apărării nu ar fi mai bine folosiți pentru „promovarea democrației sau a altor inițiative în Rusia”.

„Dacă pacea este realizabilă, trebuie să facem tot posibilul pentru a o obține”, a răspuns Breuer, avertizând în același timp că anii de colaborare cu Rusia și angajamentul Berlinului față de o politică de o schimbare prin comerț nu au reușit să mențină Kremlinul pe o cale pașnică și democratică.