Franţa: cum decurge Festivalul Sfintei Sara a ţiganilor după victoria rasiştilor la europarlamentare
0Extrema dreaptă a câştigat alegerile europarlamentare în Franţa, iar Marine Le Pen negociază acum cu liderii altor partide extremiste pentru formarea unui grup în Parlamentul European. Însă îngrijorările de la Paris şi Bruxelles nu rezonează până în Saintes-Maries-De-La-Mer, o mică localitate din sudul conservator al Franţei, unde comunitatea romă organizează anual un festival în ciuda tensiunilor rasiste.
„Nu sunt anti-ţigani, doar că tinerii şi copiii lor nu sunt disciplinaţi, s-au schimbat lucrurile. Era altfel acum 40 de ani”, spune Roland Chassain, primarul orăşelului Saintes-Maries-De-La-Mer. Aici are loc anual un festival în onoarea Sarei cea Neagră, enigmaticul patron spiritual al nomazilor din Europa.
Organizarea a devenit însă, în ultimii ani, un paradox. Deşi este principalul eveniment turistic din staţiunea de la malul mării, mulţi antreprenori locali nu se bucură de vizitatorii nomazi care vin. Unii refuză chiar să-şi deschidă barurile sau cafenelele în zilele festivalului.
Gruparea Frontul Naţional, condusă de Marine Le Pen, este principala opţiune politică a alegătorilor de aici, potrivit ultimelor rezultate de la alegeri. Conducerea locală aparţine însă partidului UMP, al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy. În zilele festivalului, ţiganii se transformă din minoritate în majoritate, transmit jurnaliştii BBC.
Expulzările de romi din România aveau legătură cu imigraţie, Sarkozy nu este anti-romi, îi place muzica ţigănească. Roland Chassain, primarul orăşelului Saintes-Maries-De-La-Mer, coleg de partid cu Sarkozy
În timpul lui Sarkozy au avut loc controversatele expulzări de ţigani din România, pe care Franţa i-a repatriat pe propriile fonduri doar pentru a-i înlătura din Franţa.
„Asta era despre imigraţie, Sarkozy nu este anti-romi, îi place muzica ţigănească”, îi ia apărarea primarul coleg de partid fostului preşedinte. Biroul edilului local e plin de fotografii cu Sarkozy, notează jurnaliştii BBC.
În prima zi în care au sosit nomazii, mai multe baruri s-au închis mai devreme decât de obicei. Întrebat de ce, unul dintre patroni răspunde sec: „Dacă voi spune ceva, va fi vulgar”.
Mesajul este clar: nu toţi localnicii se bucură de turişti. Ţiganii vin să regleze conturi, beau prea mult, fac gălăgie, spun ei.
Festivalul este singurul care reuşeşte să strângă o comunitate destul de dezbinată şi dezorganizată. Mii de ţigani, cei mai mulţi din Franţa, vin în fiecare an şi participă cu lacrimi în ochi la procesiunea care poartă o statuie a sfintei cu piele neagră din biserică până la malul mării.
Apoi începe petrecerea. Totul este mai degrabă improvizat, trupele care au traversat ţara nu au nevoie de locaţii speciale. Se aşează şi încep să cânte - la chitări, viori, tobe şi din voce.
„Sunt muzician în Paris, dar pentru festivalul Sfintei Sara a venit şi tatăl meu, din România, cu vioara şi cu fraţii mei”, spune George Guţă. „Suntem ţigani buni, dar noi suntem nnorocoşi, facem muzică. Este mai greu pentru alţii.” Iar apoi familia întreagă începe să cânte (foto sus, via BBC.com).
„Mulţimea amuţeşte. Bis! Cumpăr unul dintre CD-urile lor, nimeni nu poate supravieţui doar din bunăvoinţa Sfintei Sara. Şi mă gândesc... ce păcat că nu este şi Sarkozy aici, aud că-i place muzica ţigănească”, încheie reporterul BBC.
[<a href="//storify.com/elenadumitru22/youtube" target="_blank">View the story "Rasismul în Europa" on Storify</a>]