FOTO Negocierile pe bugetul UE au eşuat. Filmul unei zile agitate

Reuniunea de la Bruxelles a Consiliul European s-a încheiat, liderii statelor membre nereuşind să ajungă la consens cu privire la alocările pentru bugetul UE pe perioada 2014-2020.

Negocierile de la Bruxelles pentru bugetul Uniunii Europene  pentru perioada 2014-2020 s-au încheiat fără un consens între statele membre. Tratativele vor fi reluate la începutul anului 2013, iar bugetul Uniunii ar putea să fie redus cu 100 de miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială de 1044 de miliarde de euro. Deocamdată, liderii UE au găsit soluţii pentru tăierea a 70 de miliarde, dar nu şi pentru restul de 30 de miliarde.

A fost, practic, a doua zi de negocieri. Noua variantă de buget pe care preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, era de de 978 de miliarde de euro, cu cinci miliarde peste ceea ce preşedintele Consiliului European propusese anterior.

Propunerea pe care Rompuy a avansat-o pentru a facilita ajungerea la un compromis viza mărirea sumelor pentru Agricultură şi Coeziune, în detrimentul proiectelor de Competitivitate destinate regiunilor dezvoltate. Formula prevedea, în schimb, tăieri de la proiectele de infrastructură, energie şi reţele digitale.

Compromisul lui Van Rompuy a venit după ce formula iniţială de buget de 958 de miliarde de euro, sprijinită de Germania, Olanda, Marea Britanie şi ţările nordice a nemulţumit atât ţări precum Franţa dar şi  ţările recent intrate în Uniune. Noua formulă a lui Van Rompuy s-a dorit, de fapt, o ofertă către Franţa, ţară care se tema că va pierde bani pentru producătorii agricoli.

În schimb, premierul Marii Britanii, David Cameron, ar fi dorit tăieri şi mai consistente. De altfel, nu era exclusă posibilitatea ca Marea Britanie să îşi exercite dreptul de veto.

Negocieri eşuate

Francois Hollande, premierul Franţei, a avut o rundă de negocieri cu premierul britanic,  David Cameron, pentru a-l convinge să sprijine bugetul.  La rândul său, Herman Van Rompuy a avut negocieri cu cei doi. Niciun rezultat.

În aceste condiţii, liderii s-au arătat de la început sceptici în privinţa unui accord. „Cred că în cursul acestei sesiuni (de negocieri) nu vom ajunge acolo unde este necesar să ajungem, adică la o decizie unanimă“, a declarat Cancelarul Germaniei, Angela Merkel la sosire.

Nici discuţiile dintre reprezentanţii celor 27 de state membre nu s-au finalizat cu un rezultat.

Preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, le-a prezentat liderilor europeni textul unui nou compromis, privind cifrele pe care se bazează negocierile, ca urmare a criticilor aduse propunerii iniţiale care viza tăierea subvenţiilor din agricultură şi a fondurilor de dezvoltare regională.

„Avem nevoie de mai mult timp pentru a analiza o soluţie. E un buget pentru o aproape o decadă, iar aceşti şapte ani vor fi cruciali“, a declarat preşedintele Consiliului, Herman van Rompuy.

Cameron, acuzat de şantaj

„ Negocierile au fost dificile. Pentru prima dată în istoria UE negociem tăieri bugetare şi nu creşteri“, a afirmat Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene.

„Ştim că toată lumea trebuia să facă un compromis. Sunt însă multe diferenţe de opinie“, a adăugat  Barroso.

„Probabil vom discuta până la sfârşitul anului, într-un cadru constructiv pentru a ajunge la un acord. Am înţeles ce trebuie făcut, dar am recunoscut că ne mai trebuie timp. E greu de estimat cât timp ne trebuie pentru acest accord“, a concluzionat Cancelarul german Angela Merkel.

Mai puţin diplomat, Hannes Swoboda, preşedintele grupului Socialiştilor Europeni, a afirmat că summitul a fost un dezastru şi l-a învinuit pe premierul Marii Britanii, David Cameron, notează „The Telegraph“. „În ceea ce priveşte tăierile suplimentare, este inacceptabil că majoritatea ţărilor membre se lasă şantajate de David Cameron care ameninţă în permanenţă că blochează progresul în Uniunea Europeană“,a afirmat Swoboda.

Ce a obţinut România

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, la finalul summitului, că deşi va fi afectată de tăierea globală de 100 de miliarde care este preconizată, România a obţinut unele succese punctuale. „În momentul de faţă pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere la plăţile directe de minimum 5 miliarde de euro. Deci, la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde“, a explicat Traian Băsescu.  

„ Cofinanţarea am reuşit să o readucem la 85% faţă de 75% şi aşa este înscrisă în proiectul circulat azi-noapte. TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual. S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. “, a anunţat Băsescu.

El a afirmat că atitudinea statelor care oferă sume consistene pentru bugetul UE este de înţeles. „Nu trebuie să dăm cu pietre în contributorii neţi, pentru că e criză şi acolo, şi în statele contributorilor neţi s-au făcut amputări masive în bugete, la educaţie, sănătate, ordine public“, a afirmat Băsescu.

„Solicitările de reducere a bugetului variau între 50 şi 200 de miliarde. Acum ştim precis că reducerea va fi de 100 de miliarde. Al doilea element important: s-au găcit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reduicerea a 70 de miliarde. Trebuie găsite soluţii pentru  încă 30 de miliarde.“, a explicat Băsescu. 

Bătălie între contributorii neţi şi cei superiori

Bătălia la acest Consiliu European se duce între ţări care au o contribuţie netă la buget, dar care primesc mai mult decât contribuie (situaţia în care este şi România). De cealaltă parte sunt cele 9 ţări cu o contribuţie superioară. În această listă intră şi principalele forţe ale continentului Germania, Franţa sau Marea Britanie.  

"Sunt multe obstacole, dar cheia este criza, contributorii neţi vor sã îşi diminueze contribuţiile, beneficiarii neţi şi-ar dori sã menţinã un buget rezonabil al UE. Aceasta este problema (...) Dar pânã la urmã trebuie sã ajungem la un acord. Cred cã pânã la urmã vom gãsi o soluţie", a rezumat preşedintele Traian Băsescu discuţiile de la Bruxelles.

Dacă nici astăzi nu se va ajunge la un acord, cel mai probabil liderii europeni vor amâna acest Consiliu pentru 2013. Următoarea întâlnire va avea loc în luna ianuarie. Există o serie de lideri care s-au exprimat în favoarea unei amânări. Aceştia consideră că nu s-a negociat sufiecient şi ar dori un nou Consiliu în 2013.