Fost ministru de Externe german prevede „prăbuşirea Europei“

În urmă cu şase ani, la câteva săptămâni după colapsul băncii Lehman Brothers, liderii europeni s-au adunat la Paris pentru a discuta cum să combată cutremurul financiar ce le zguduia continentul. În noua sa carte „Oare Europa se prăbuşeşte?“, fostul ministrul german Joschka Fischer urmăreşte evenimentele de atunci şi efectul lor asupra situaţiei de azi.

La discuţiile din Paris, din 2008, Franţa şi alte câteva state au insistat pentru crearea unui fond european pentru a ajuta blocul să treacă peste criză. Însă cancelarul german Angela Merkel a respins o abordare de acest fel, insistând ca fiecare ţară să vină cu propriul plan pentru a combate ceea ce s-a dovedit a fi cea mai mare criză financiară de la Marea Depresie încoace, notează „Business Insider“.

Fostul ministru de Externe al Germaniei, Joschka Fischer, urmăreşte efectul deciziilor de atunci în vremurile de acum, în noul său volum „Oare Europa se prăbuşeşte?“

Decizia cancelarului german a reprezentat o breşă în politica post-război a Germaniei şi a pus blocul european pe o cale periculoasă de „renaţionalizare“ care ar putea avea efecte grave chiar şi în anii ce urmează, consideră Fischer.

În Germania, Merkel este foarte populară pentru că a apărat interesele naţiunii în timpul crizei euro. Însă Fischer vede în ea un cancelar reactiv care, în loc să ralieze nemţii sceptici cu Europa, i-a întors împotriva blocului.

„Marea întrebare este dacă ne îndreptăm spre o Europă germanizată sau vom continua pe calea europeană a Germaniei“, a declarat Fischer pentru Reuters. 

„Chiar şi astăzi nimeni nu ştie care este scopul lui Merkel, ce fel de Europă îşi doreşte“, spune el.

Susţinătorii lui Merkel atrag atenţia asupra faptului că, fiind cel mai dominant politician al Europei, ea a prezidat într-o perioadă turbulentă în care voinţa politică a fost necesară pentru a păstra zona euro unită.

Fischer, 66 de ani, a ieşit din politică încă din 2005, atunci când Merkel şi-a încheiat „domnia“ de şapte ani ca prim-diplomat al ţării şi vice-cancelar, învingându-l pe social-democratul Gerhard Schroeder.

În timpul funcţiei lui, Fischer a încălcat tradiţiile pacifiste ale partidului său „verde“ şi a susţinut trimiterea trupelor germani în Balcani, astfel având loc primele operaţiuni de luptă în afară ţării de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Împreună cu Schroeder, el s-a opus războiului american din Irak din 2003, fiind faimos pentru cuvintele adresate liderului Pentagonului, Donald Rumsfeld, la o conferinţă: „Mă scuzaţi, eu nu sunt convins“.

În ultimii ani, Fischer a fost criticat de presa germană pentru că şi-a trădat rădăcinile de student activist şi fondator al partidului „verde“ prin acceptarea de sponsorizări din partea corporaţiilor, cum ar fi BMW.

Însă Joschka Fischer rămâne unul dintre cei mai respectaţi specialişti în afacerile externe din Germania, iar critica la adresa lui Merkel vine pe fondul unei Europe gata să cadă din nou în criză.

„Moment cheie“ pentru Europa

În ciuda unei economii slăbite acasă şi în Europa, Merkel şi guvernul ei rămân concentraţi pe consolidarea bugetului Germaniei, punând Berlinul pe o cale contrastantă cu cea a partenerilor. „Dacă ne uităm la cifrele economice ar trebuie să ne întrebăm cât mai pot continua politicile de austeritate, dacă vor mai supravieţui primei jumătăţi a anului următor. Eu mă îndoiesc foarte mult“, spune Fischer.

„Suntem într-un moment cheie, cu Europa care iese din nou în evidenţă ca punctul slab al economiei globale. Politica Germaniei trebuie să se schimbe“, explică Fischer.

Fără o abordare normală, el prezice că blocul european se va confrunta cu o criză politică în care populiştii anti-europeni, ca Marine Le Pen din Frontul Naţional al Franţei şi Nigel Farange din Partidul de Independenţă al Marii Britanii vor avea cel mai mult succes.

Mai mult, Europa trebuie să răspundă şi crizei ucrainene. În cartea sa, Fischer cere Germaniei să revitalizeze ideea unei securităţi şi politici de apărare europene comune şi să investească mai mult în programe de înarmare europene.

Uniunea Europeană trebuie să regândească complet relaţiile cu Rusia lui Vladimir Putin, susţine Fischer, reducând dependenţa de gazul rusesc prin crearea unei „uniuni energetice“. „Germania este cât de puternică poate fi ea, încă de la fondarea Republicii Federale din 1949. Dar în relaţia cu alte naţiuni, suntem în declin economic, la fel cum Franţa şi Marea Britanie sunt într-un declin politic în ceea ce priveşte puterea“, este de părere Fischer.

„Europa este cea mai bună investiţie a noastră. Vom fi cei mai mari perdanţi dacă permitem ca acest proiect să eşueze“, conchide el.